Preşedintele ucrainean le-a cerut joi concetăţenilor săi “să nu se panicheze” în faţa ofensivei ruseşti care le afectează ţara, promiţându-le victorie şi anunţându-le – între altele – instituirea legii marţiale.
“Fără panică, suntem pregătiţi pentru orice, vom învinge!”, a spus Volodimir Zelenski într-un mesaj video difuzat pe Facebook, adăugând că Rusia a efectuat lovituri asupra infrastructurilor militare şi de la frontieră.
La scurt timp, sirenele de alertă pentru bombardamente au răsunat în capitala Kiev.
Operaţiunea rusă în curs de desfăşurare în mai multe oraşe din Ucraina urmăreşte “să distrugă statul ucrainean, să-i ocupe teritoriul cu forţa şi să instituie o ocupaţie”, a declarat joi într-un comunicat Mnisterul ucrainean de Externe.
Kievul a cerut comunităţii internaţionale “să acţioneze imediat” şi să impună noi sancţiuni împotriva Rusiei cât mai rapid.
“Doar acţiuni unite şi puternice pot opri agresarea Ucrainei de către Vladimir Putin”, se menţionează în textul respectiv.
Ucraina a fost atacată de-a lungul frontierelor sale cu Rusia şi Belarus, au anunţat printr-un comunicat autorităţile de graniţă ucrainene, potrivit AFP.
“Frontiera statului ucrainean a fost atacată de trupe ruse dinspre Rusia şi Belarus”, se arată în comunicat, în care se adaugă faptul că atacurile au fost comise în special cu ajutorul “artileriei”.
Autorităţile de graniţă ucrainene au mai anunţat că un atac a fost declanşat şi dinspre peninsula Crimeea, potrivit Reuters.
Atacurile împotriva unităţilor de protecţie a graniţelor şi a punctelor de control sunt în derulare, fiind folosite artilerie, alte echipamente grele şi arme mici, în regiunile ucrainene Lugansk, Sumî, Harkov, Cernigov şi Jîtomîr.
Armata rusă a declarat joi că ţinteşte cu “arme de înaltă precizie” situri militare în Ucraina, la câteva ore după ce Vladimir Putin a anunţat o ofensivă militară pentru a-i apăra pe separatiştii din estul ţării şi a-şi “demilitariza şi denazifica” vecinul său proocidental, notează AFP.
“Am luat decizia desfăşurării unei operaţiuni militare speciale”, a spus Putin pe un ton rece într-o declaraţie neaşteptată la televiziune cu puţin înaintea orei 03:00 GMT, reînnoindu-şi acuzaţiile nefondate de “genocid” orchestrat de Ucraina în estul ţării. El şi-a argumentat decizia prin cererea de ajutor venită din partea separatiştilor în cursul nopţii şi prin aşa-zisa politică agresivă a NATO faţă de Rusia, pentru care Ucraina ar fi un instrument.
Preşedintele rus a anunţat, joi dimineață, o operaţiune militară în Ucraina pentru a “apăra” separatiştii din estul ţării. “Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie-surpriză la televizor.
Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene “să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina.
Vladimir Putin a indicat că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean, iar răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia.
Din punctul său de vedere, acţiunile Rusiei reprezintă “autoapărare” în faţa ameninţărilor şi a unor probleme mai mari decât cele actuale.
Vladimir Putin s-a adresat militarilor ucraineni spunându-le că părinţii şi bunicii lor nu au luptat “pentru ca voi să puteţi ajuta neo-naziştii”, adăugând că doreşte să încerce să demilitarizeze şi să “de-nazifice” Ucraina.
Ucraina a decretat, joi dimineață, legea marțială.
Centrele militare ucrainene de comandă din capitala Kiev şi din orașul Harkov au fost atacate cu rachete, relatează site-ul de ştiri Ukrainska Pravda, care a citat o oficialitate din cadrul Ministerului de Interne.
Focuri de armă au fost auzite în apropierea principalului aeroport din Kiev, a informat agenţia de ştiri Interfax, citând presa locală. Aeroportul a fost evacuat.
Cel puţin două explozii au fost raportate în centrul oraşului dis-de-dimineaţă, urmate de sunetele sirenelor şi ale ambulanţelor.
Citaţi de Reuters, martori din Harkov au auzit o serie de explozii la scurt timp după ce Rusia a anunţat declanşarea unei operaţiuni militare în Ucraina.
Potrivit AFP, explozii puternice au fost auzite la Odesa, port la Marea Neagră.
Miercuri, Parlamentul de la Kiev a aprobat, în primă lectură, o lege care permite cetățenilor ucraineni să poarte arme de foc pentru autoapărare.
Anterior, toți rezerviștii cu vârste între 18 și 60 de ani au fost convocați pentru pregătire militară.
Mai multe pagini de internet ale statului ucrainean, inclusiv cea a Guvernului şi cele ale unor ministere, au fost fost atacate de hackeri, devenind inaccesibile. Kremlinul a negat orice implicare.
”Întreaga lume se roagă pentru poporul ucrainean în această noapte (…) Președintele Putin a ales un război premeditat care va aduce pierderi de vieți catastrofale și multă suferință. Rusia este singura responsabilă de moartea și distrugerea pe care acest atac le aduce”, a adăugat Joe Biden.
“Statele Unite și aliații vor răspunde decisiv și unitar”, a mai spus liderul de la Casa Albă, adăugând că noi sancțiuni vor fi anunțate după reuniunea liderilor G7, programată peste câteva ore.
Secretarul general al Organizației Nord-Atlantice a condamnat cu fermitate, joi, “atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieţi de civili.
Jens Stoltenberg a spus că aliaţii se vor întâlni pentru a aborda noua agresiune a Rusiei.
“Suntem alături de poporul ucrainean în aceste momente teribile şi NATO va face tot ce este necesar pentru a-i proteja şi apăra pe toţi aliaţii”, a mai adăugat oficialul NATO.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a condamnat în cei mai fermi termeni agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
“Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a “independenţei” autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale”, precizează şeful statului într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
“România, alături de întreaga comunitate internaţională democratică, respinge hotărât un astfel de comportament iresponsabil care subminează fundamentul relaţiilor internaţionale şi însăşi ordinea actuală de drept internaţional”, a adăugat Palatul Cotroceni.
“În mod regretabil, în ciuda eforturilor intense la nivel european şi euroatlantic de dezescaladare a situaţiei, Federaţia Rusă, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, forul-garant al păcii şi securităţii mondiale, a ales calea folosirii forţei armate, în contradicţie manifestă cu dispoziţiile Cartei ONU. Federaţia Rusă a dovedit încă o dată că nu este interesată de oferta de dialog constructiv şi responsabil avansată de comunitatea europeană şi euroatlantică, ci a urmărit constant şi intenţionat confruntarea şi impunerea prin forţă a pretenţiilor sale, subsumate logicii desuete a aşa-ziselor sfere de influenţă. România atrage atenţia că Federaţia Rusă trebuie să suporte consecinţele acestui act profund ilegal. În coordonare deplină cu aliaţii şi partenerii săi din cadrul NATO şi UE, România va impune măsuri ferme şi substanţiale de răspuns”, precizează şeful statului.
În context, preşedintele Klaus Iohannis exprimă solidaritatea deplină cu Ucraina şi cu poporul ucrainean confruntat cu agresiunea Federaţiei Ruse şi reafirmă sprijinul deplin al României pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei.
De asemenea, preşedintele României solicită oprirea imediată, integrală şi necondiţionată a agresiunii militare ruse, retragerea tuturor forţelor ruse din Ucraina şi încetarea oricăror presiuni la adresa Ucrainei.
Pe aceste baze, şeful statului român face un apel la responsabilitate, la evitarea de pierderi de vieţi omeneşti şi afectarea în orice fel a siguranţei civililor. “România este gata să ofere asistenţă umanitară Ucrainei. În acelaşi timp, România avertizează împotriva oricărei acţiuni ostile la adresa membrilor comunităţii române din Ucraina şi este gata să acorde sprijinul necesar”, se mai arată în comunicatul citat.
Totodată, Klaus Iohannis îi asigură pe toţi cetăţenii români de pe teritoriul Ucrainei că România, inclusiv prin misiunile sale diplomatice şi consulare, este pregătită să ofere asistenţa consulară necesară.
“Niciun cetăţean al României nu are motiv să se teamă. Preşedintele Klaus Iohannis subliniază că cetăţenii României, ca stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, beneficiază pe deplin de cele mai ample garanţii de securitate din istoria sa”, se mai precizează în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Un nou convoi militar NATO traversează România de la vest la est, având ca punct final baza militară din localitatea constănțeană Mihail Kogălniceanu.
Ministrul Apărării a precizat că, după instalare, soldații americani se antrenează permanent cu cei români. “Suntem pregătiți pentru eventuale situații de urgență”, a dat asigurări Vasile Dîncu, miercuri seară, la televiziunea publică.
Criza ucraineană este dezbătută, în regim de urgență, într-o nouă ședință a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
Un summit al liderilor europeni este programat, joi seară, la Bruxelles, după ce toate eforturile diplomatice din ultimele săptămâni au eșuat.
Blocul comunitar își reconfirmă poziția unitară în fața agresivității Rusiei, prin instituirea primelor sancțiuni economice colective, care au intrat în vigoare de miercuri.
Membrii Dumei de Stat de la Moscova nu mai pot călători în Uniunea Europeană. Băncile care sprijină separatiştii din estul Ucrainei au interdicție la finanțări europene.
Bucureștiul găzduiește, joi și vineri, Forumul Maritim al Mării Negre, la care participă lideri şi reprezentanţi ai structurilor cu atribuţiuni în asigurarea securităţii navale din 11 ţări, precum şi personalităţi din domeniul apărării şi securităţii din România şi din statele aliate şi partenere.
