RETROSPECTIVA EVENIMENTELOR EXTERNE DIN 2015

Anul trecut a început și s-a încheiat cu atentate teroriste la Paris.

La 7 ianuarie, doi teroriști înarmați cu puști Kalașnikov au intrat în redacția săptămânalului de satiriă Charlie Hebdo.

Au tras și au omorât 10 persoane, dintre care 8 jurnaliști.

Atacurile de Charlie Hebdo au fost urmate de luări de ostatici la un magazin evreiesc și la o tipografie.

În total, 20 de persoane au murit, trei fiind atacatori lichidați de forțele de intervenție.

Franța a fost din nou îndoliată pe 13 noiembrie.

Teroriști afiliați grupării teroriste Statul Islamic  au detonat bombe, s-au aruncat în aer, au tras în sutele de oameni adunați la un concert  și au luat ostatici în mai multe zone ale Parisului.

Două dintre victime erau din România.

În total, în atentatele care par să schimbe regulile de intrare în Europa, au murit 130 de persoane, iar 350 au fost rănite.

Atacurile i-au determinat pe liderii francezi să le ceară celor mai puternice state din lume și ONU declanșarea unei intervenții militare mai hotârâte împotriva grupării Statul Islamic.

Deocamdată, Statale Unite ale Americii și alte peste 35 de țări aliate acționează separat de Rusia care  a intervenit și ea militar în Siria.

Ca și în anul precedent,  și în 2015 cea mai violentă și extinsă grupare teroristă a câștigat teren și a avansat atât  în Siria cât și în Irak. A atacat atât în Europa cât și în Africa, iar luna trecută a amenințat Europa, Statele Unite și Israelul cu noi atacuri.

Nimeni nu știe exact câți oameni au împușcat, decapitat și înfometat teroriștii regrupați din aripa irakiană a grupării Al Qaeda , însă organizațiile neguvernamentale estimează că numai în Siria au murit 250 de mii de oameni, iar aproximativ 4 milioane au luat calea exilului.

Un raport publicat recent de Amnesty International arată că gruparea deține arme și capabilități militare cât să înarmeze 40 de mii de soldați.

În plus, teroriltii au aruncat în aer temple din patrimoniul mondial,  precum Baal-Shamin din orasul antic Palmira.

Războiul din Siria a alungat  milioane de oameni.

Peste un milion de sirieni dar și irakieni, magrebieni,  afgani și  pakistanezi și țări au ajuns în Europa în acest an, de patru ori mai mulți decât în 2014.

Cei mai mulți au ajuns în centrul Europei prin Grecia.

Criza refugiaților a scindat Uniunea Europeană. Sufocată de valul uriaș de migranți, în primăvară, Italia a amenințat că le va da drumul sutelor de mii de oameni sosiți în peninsulă dacă celelalte state membre nu sunt solidare și nu preiau măcar o parte dintre ei.

Apoi, Bulgaria și Ungaria au început să construiască garduri la granițe.

Uniunea Europeană a încercat să oblige statale membre să preia migranți.

Polonia, Cehia, Slovacia,  Ungaria  dar şi România s-au opus sistemului de cote obligatorii.

În  septembrie, Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne a decis totuși distribuirea a 100 de mii de extracomunitari.

România ar trebui să preia aproximat 5 mii de migranți.

Deocamdată, niciunul nu a ajuns în țară.

Ungaria şi Slovacia au anunţat la începutul lunii decembrie, că au intentat proces Uniunii Europene la Curtea Europeană pentru Justiţie din Luxemburg, întrucât le-a impus să accepte imigranţi pe teritoriile lor.

 

Astfel, într-un singur an,  spațiul Schengen a devenit o facilitate care nu mai însemnă doar  libertate  și costuri mici de transport ci și riscuri în plus.

 

Și asta mai ales după ce Interpolul și serviciile secrete europene au anunțat că, în total, cel puțin 5 mii de europeni luptă alături de Statul Islamic în Siria.

Cu pașaport european, ei se pot întoarce oricând fără nicio restricție și pot comite atacuri.

Așa că la ultimul Consiliu European, liderii comunitari au decis să înființeze o nouă Poliție de Frontieră, una care să intervină la orice graniță în orice situație de criză.

Unitatea Uniunii Europene a fost zguduită în 2015 și de criza financiară prin care a trecut Grecia care, după două rânduri de alegeri, câștigate de partidul de extremă stângă Syriza,  și un referendum, a acceptat  condițiile finanțatorilor externi.

În schimbul unor noi împrumuturi în valoare de 35 de miliarde de euro, premierul Alexis Tsipras și-a asumat reforme dure sociale și economice.

Nu în ultimul rând, 2015 a adus și o premieră alarmantă. Turcia, unul dintre cei mai importanți membri NATO, a doborât un avion de luptă rusesc aflat în misiune la granița cu Siria.

Asta după ce Armata Rusă a încălcat de mai multe ori spațiul aerian al Turciei.

În zona Mării Negre, Ucraina a rămas divizată în 2015, între Vest și Estul revendicat de separatiștii proruși, după ce în 2014, Rusia i-a luat Penunsula Crimeea.

Acordul de la Minsk, semnat la începutul anului, a redus însă intensitatea conflictelor din estul țării.

Deși Ucraina a reclamat continuarea abuzurilor de către Federație asupra sa, comunitatea internațională și-a înmuiat tonul și mai ales consistența sancțiunilor aplicate Moscovei.

Totuși, NATO a decis să nu dea înapoi de la planul de întărire militară, așa că Alianța a inaugurat în 2015 noi baze și comandamente, inclusiv în România.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS