Asociațiile de elevi solicită înfiinţarea unui Corp Naţional de Experţi în Evaluare şi organizarea unor sesiuni de formare pentru profesori.
“Diferenţele majore de punctare între cele două serii de evaluare, numărul record de contestaţii înregistrat pentru această sesiune a examenului de Bacalaureat, erori în ceea ce priveşte interpretarea baremului sau chiar erori de calcul generate de condiţiile improprii în care se corectează lucrările din cadrul examenelor naţionale determină Consiliul Naţional al Elevilor să adopte o poziţie fermă cu privire la necesitatea reformării sistemului de evaluare în cadrul examenelor naţionale şi nu numai”, transmite forul într-un comunicat.
“Aproape una din 10 note contestate la Bacalaureat are o diferenţă mai mare de 1 punct la recorectare, potrivit analizei făcute de Edupedu.ro pe baza rezultatelor finale publicate duminică de Ministerul Educaţiei. Este vorba despre un număr de 6.036 de lucrări care înregistrează o asemenea diferenţă de ± 1 punct din totalul celor 62.840 de contestaţii. Procentual, asta înseamnă 9,6%, după ce anul trecut acelaşi procent era de 10,57”, notează Consiliul, care observă că, din cele peste 6.000 de lucrări contestate, 853 de lucrări au diferenţe mai mari de 1,5 puncte la recorectare, conform analizei Edupedu.ro.
“Cel mai mare număr de contestaţii din istoria recentă a examenului de Bacalaureat a fost înregistrat la sesiunea care tocmai s-a încheiat: peste 62 de mii de cereri de recorectare a lucrărilor. Iar acest număr uriaş de contestaţii vine în condiţiile în care la rezultatele iniţiale s-a înregistrat cel mai mare număr de note de 10 din ultimii ani, peste 24 de mii de note între 9 şi 9,99, dar în acelaşi timp şi o rată de eşec de peste 40%. Însă cea mai mare problemă este una de lipsă a încrederii”, menționează Consiliul Elevilor.
Principalele cauze, directe sau indirecte, care se transpun în aceste erori în evaluare sunt reprezentate de timpul limitat acordat parcurgerii unei lucrări, de condiţiile improprii din procesul de evaluare, dar şi din lipsa unei formări prealabile, a unui instructaj care să ofere direcţii pentru o evaluare obiectivă.
“De exemplu, la limba şi literatura română, prima probă scrisă a examenului de Evaluare Naţională/Bacalaureat, profesorii petrec, adeseori, doar o singură zi pentru a parcurge şi nota lucrările, deşi perioada dintre prima probă şi data afişării rezultatelor iniţiale este de o săptămână, de cele mai multe ori. Superficialitatea în procesul de evaluare înseamnă nedreptate pentru elevi, care nu beneficiază de un tratament unitar în acest proces“, adaugă comunicatul.
“Profesorii ar trebui sprijiniţi în acest proces prin programe flexibile de lucru, dar şi prin oferirea unei mese calde pentru fiecare zi de evaluare. Apreciem că un proces de evaluare calitativ este direct influenţat de mediul în care cadrul didactic corectează. Nu în ultimul rând, solicităm Ministerului Educaţiei şi Cercetării să fructifice oportunitatea de învăţare online pentru organizarea unor sesiuni de formare în mediul digital pentru pregătirea temeinică a profesorilor evaluatori.
Mentoratul şi schimbul de bune practici pot oferi premisele creşterii calităţii în sistemul de evaluare în cadrul examenelor naţionale şi nu numai, motiv pentru care solicităm, cu fermitate, înfiinţarea unui Corp Naţional al Experţilor în Evaluare, un organism care să promoveze şi susţină excelenţa în evaluare. Acest organism ar deveni, pe termen lung, un vector în schimbarea percepţiei asupra sistemului de evaluare în învăţământul preuniversitar. Nu în ultimul rând, considerăm esenţial ca toate instituţiile angrenate în procesul instructiv-educativ şi de evaluare să achieseze la următoarea idee, astfel încât ea să devină un laitmotiv pentru sistemul de educaţie: elevul nu trebuie să fie evaluat pentru cât de bine reproduce un eseu memorat, ci despre cât de bine îşi poate prezenta şi argumenta propriile idei.
Discrepanţele dintre evaluările aceleiaşi lucrări ne demonstrează faptul că profesorii din România decid asupra viitorului nostru fără nici măcar o oră de pregătire, în condiţii improprii. Nu putem să acceptăm faptul că evaluarea lucrărilor din cadrul examenelor naţionale se face după ureche, fără o instruire prealabilă; în acest proces, până acum a contat cantitatea. Profesorii se întreceau: care termină cele o sută de lucrări arondate mai repede. Astfel de practici nu trebuie să se regăsească într-un sistem educaţional performant. Primii paşi pe care trebuie să îi realizeze Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru reformarea sistemului de evaluare în cadrul examenelor naţionale: înfiinţarea unui corp naţional de evaluatori, organizarea de sesiuni de formare pentru cadrele didactice şi, în mod obligatoriu, o masă caldă pentru fiecare zi petrecută la corectatul lucrărilor”, a declarat Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
