Invitatul Ioanei Ene Dogioiu în emisiunea „Piața Victoriei” de joi seară, la Europa FM, a fost Dorin Dobrincu, istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, membru fondator și președinte al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei. Istoricul este de părere cu momentul istoric actual al României ar putea fi comparat cu sfârșitul perioadei interbelice, când „România era o țară modernă din anumite puncte de vedere”, dar care, ulterior, „a intrat într-un șir de dictaturi”. În ultimii ani, neîncrederea în instituțiile statului a făcut posibile apariția unor curente precum „aurismul și georgismul”, mai spune Dorin Dobrincu. Iar unii dintre candidații la alegerile prezidențiale de pe 4 mai posedă o „lipsă de viziune și de curaj”. Aceștia vorbesc prea puțin despre atribuțiile unui președinte, și mai degrabă despre cele ale unui premier, adaugă Dorin Dobrincu.
Dorin Dobrincu, despre asemănarea momentului actual al României cu un alt moment din istorie: „Cred că anii 1937-1938 sunt în mintea mea”
Ioana Ene Dogioiu: Domnule Dobrincu, dacă ar fi să comparați acest moment din istoria României cu un alt moment din istoria României, cu care l-ați compara?
Dorin Dobrincu: „M-aș opri la sfârșitul perioadei interbelice, când România era o țară modernă din anumite puncte de vedere. Oricum, din punct de vedere politic era în trend, să spunem așa, și a trăit momente cu adevărat de cumpănă, pentru că, în primul rând, a renunțat la democrație, așa cum era ea firavă, formală, și a intrat într-un șir de dictaturi. A început cu dictatura regală, a continuat cu dictatura militară și fascistă în privința lui Ion Antonescu. Pe urmă, avea să se intre în lunga noapte totalitară comunistă, din care am ieșit abia în 1989. Acolo, cred că ne-am putea opri cu comparația de admitere. Dar dacă ar fi să rămânem în interiorul granițelor noastre, în interiorul României, cred că anii 1937-1938 sunt în mintea mea”.
Dorin Dobrincu: „Mai grav a fost că președintele României pur și simplu și-a mințit concetățenii, și-a mințit, de fapt, propriul electorat”
Ioana Ene Dogioiu: De ce? Cum s-a produs regresul față de o societate democratică occidentală, euroatlantică, aparent foarte bine integrată deja în valorile europene?
Dorin Dobrincu: „Din păcate, s-a întâmplat în ultimii 4-5 ani un lucru foarte prost, și anume am avut, din păcate, instituții absente din viața noastră politică și aș spune, în primul rând, că a lipsit președintele României. Mai grav a fost că președintele României pur și simplu și-a mințit concetățenii, și-a mințit, de fapt, propriul electorat, pentru că, ani de zile, a spus că trebuie să facem reforme, dar nu putem să facem aceste reforme, decât dacă scăpăm de PSD”.
Dorin Dobrincu: „Așa a fost posibil în mare parte aurismul, așa a fost posibil în mare parte georgismul”
Dorin Dobrincu: „Or ce s-a întâmplat, a adus PSD-ul la putere, a dat cu piciorul unor posibilități de alianțe politice sau mai departe de reformă în instituțiile statului, și ne-a adus într-o fundătură, pentru că așa a fost posibil, la urmă, acest blocaj. Așa a fost posibil în mare parte aurismul, așa a fost posibil în mare parte georgismul. O neîncredere în instituțiile statului, mai ales în cele de reprezentare”.
Dorin Dobrincu: „Politica noastră externă și apărarea, plus instituțiile de forță care trebuie să se susțină, până la urmă, statul de drept și granițele României, toate lucrurile acestea lipsesc din dezbaterea publică”
Ioana Ene Dogioiu: „Nu știu dumneavoastră, dar eu am sentimentul că o mare parte dintre români nu au o înțelegere foarte corectă a motivelor pentru care alegem un președinte, o înțelegere corectă a atribuțiilor sale. De exemplu, dacă ne uităm la temele de campanie, vedem că se discută foarte puțin despre teme de apărare și politică externă, doar ce e tangențial conflictului cu Ucraina și toanelor lui Donald Trump în privința Alianței Nord Atlantice. Nu se discută deloc și nu apare nici în programul prezidențiabililor ceva despre reforma serviciilor de informații, absolut necesară după trei decenii. În schimb, discutăm despre taxe, impozite, sănătate, lucruri, sigur, extrem de importante, indubitabil, dar care nu au o legătură directă cu atribuțiile președintelui. Știm ce votăm?
Dorin Dobrincu: „Într-adevăr, ceea ce e cel mai important dintre atribuțiile președintelui – și anume politica externă – este aproape complet absentă în dezbaterile noastre, în dezbaterile publice, dar și în ceea ce spun candidații. Adică impresia generală e că trimitem la Cotroceni un om care ar trebui să fie pe model american, adică și președinte, și premier. Probabil că ar trebui să desființăm funcția de premier în viziunea multora. Politica noastră externă și apărarea, plus instituțiile de forță care trebuie să se susțină, până la urmă, statul de drept și granițele României, toate lucrurile acestea lipsesc din dezbaterea publică. Și cred că explicațiile sunt pur și simplu lipsa de viziune și de curaj. Adică oamenii aceștia nu înțeleg prea bine politica externă”.
Dorin Dobrincu: „Vedem că în pozițiile importante ajung mai degrabă tipi mediocri, care nu corespund fișei postului”
Dorin Dobrincu: „Cred că mai important este că oamenii nu își asumă, acești oameni aflați în campanie, în cea mai mare parte, eu nu spun că toți, nu își asumă pur și simplu o direcție. Ar trebui pur și simplu să ne uităm la ce propun oamenii. Avem o direcție pro-europeană sau nu? Avem o direcție de apărare contra Rusiei sau nu? Avem o direcție de sprijinire a Ucrainei, văzând în aceasta pur și simplu o redută în calea ofensivelor rusești sau nu? Avem o politică de reformare a armatei și a serviciilor secrete sau nu? Vedem că în pozițiile importante ajung mai degrabă tipi mediocri, care nu corespund fișei postului, care nu au niciun fel de competență. Și când le scormonești biografiile, CV-urile, vezi că au legături periculoase în trecut, că fac parte din tot felul de grupuri de afaceri, de interese nelegitime. Cred că din acest punct de vedere stăm foarte prost”.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
