Confidenţialitate

Deținuții condamnați la mai puțin de 7 ani ar putea executa pedepsele la domiciliu

Senatul a adoptat, marți, două proiecte legislative care prevăd că mai multe categorii de deţinuţi vor putea să îşi execute pedeapsa la domiciliu, însă aceştia vor fi supravegheaţi prin intermediul unei brăţări electronice.

Una din condiţiile executării pedepsei la domiciliu prevede că deţinutul trebuie să aibă o pedeapsă de cel mult 7 ani.

Potrivit celor două proiecte legislative, iniţiate de senatorul PNL Alina Gorghiu, executarea pedepsei la domiciliu ar urma să fie posibilă în următoarele condiţii:

  • pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 7 ani
  • infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare
  • infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerat în folosul comunităţii
  • în raport de persoana infractorului, de conduită avută anterior sîvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apăreciază că executarea la domiciliul a pedepsei închisorii este suficientă

Totodată, sunt prevăzute şi faptele pentru care nu se va putea dispune executarea la domiciliu a pedepsei închisorii:

  • iniţial a fost dispusă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dar ulterior a fost revocată
  • infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor
  • faptele reprezintă infracţiuni contra vieţii, contra integrităţii corporale sau sănătăţii, infracţiuni săvârşite asupra unuo membru de familie sau asupra fătului, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, infracţiuni de corupţie, infracţiuni de serviciu, trafic de persoane sau de minori, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice, precum şi infracţiuni prevăzute de legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
  • persoana a fost condamnată anterior pentru săvârşirea fie a infracşiunii de evadare, fie pentru cea de inlesnire ori pentru tentativă la acestea

Termenul de supraveghere este egal cu durata pedepsei şi se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Pe această durată, condamnatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să presteze muncă în folosul comunităţii în condiţiile stabilite de instanţă.

Pedeapsa poate fi executată şi în regim mixt.

„În raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor, precum şi de posibilităţile de îndreptare, dacă apreciază că este necesar pentru prevenirea infractorului de la săvârşirea de noi fapte penale, instanţa poate dispune individualizarea mixtă a pedepsei închisorii: În timpul săptămânii la domiciliu, iar în zilele de sâmbătă şi duminică la penitenciar”, se precizează în inițiativă.

Iniţiator al proiectelor de lege adoptate de Senat, Alina Gorghiu susține că nimeni nu va fi eliberat din închisoare în urma acestor acte normative, instanța de judecată fiind cea care poate decide acest lucru.

„Văd că am generat dezbatere în spaţiul virtual, cu două propuneri legislative votate, marţi, la Senat, de toţi colegii senatori PNL, USR, PMP, UDMR, PSD, cu excepţia a două abţineri. Vă subliniez că nu este nimeni eliberat din închisoare prin aceste legi. Doar instanţa de judecată are prerogativa de a decide individualizarea pedepselor, adică cine execută la închisoare şi cine la domiciliu. Doar pentru infracţiuni uşoare! Nu se aplică celor care au săvârşit infracţiuni de corupţie, de serviciu, precum şi alte infracţiuni grave (omor, trafic de persoane etc.), după cum se poate observa în imaginea ataşată.
Aceste măsuri sunt în legislaţia tuturor statelor europene şi sunt considerate benefice”, a scris senatorul PNL  pe Facebook.

Cele două proiecte legislative urmează să fie dezbătute şi adotate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.