Deșteptarea: Cât de puternic este președintele României? | VIDEO
“Cea mai cunoscută atribuție a președintelui este desemnarea prim-ministrului în urma consultării cu grupurile parlamentare.
Prim ministru desemnat are apoi un termen clar în care trebuie să solicite parlamentului votul de învestitură. Dacă-l obține, noul guvern își începe activitatea, iar președintele nu mai are prea multe puteri asupra acestuia.
În niciun caz, nu mai poate demite primul ministru, chiar dacă ar vrea. Traian Băsescu a încercat cu insistență să scape de Călin Popescu Tăriceanu, după ce s-au certat, dar, fără sprijinul Parlamentului, n-a reușit.
Dacă prim-ministrul desemnat nu poate obține în termenul constituțional votul de învestitură al Parlamentului, atunci predă mandatul și procedura se reia. Dacă nici următorii doi prim-miniștri desemnați nu reușesc să obțină votul de învestitură din partea unei majorități parlamentare, la interval de 60 de zile unul de celălalt, președintele poate dizolva Parlamentul și se organizează alegeri anticipate.
Totuși, aici trebuie precizat ceva important. Deși Constituția nu impune președintelui României pe cine să desemneze ca prim-ministru, adică nu spune că acesta ar trebui să fie, cumva, de la partidul care a obținut cel mai mare număr de voturi, asta nu înseamnă că poate fi desemnat oricine, în orice condiții, sau cu intenția vădită de a forța anticipatele.
CCR a judecat o astfel de situație în urmă cu câțiva ani, când președinte Iohannis era în conflict cu Parlamentul și încerca să declanșeze anticipate.
CCR a decis atunci că numirile nu pot fi pur formale, ci trebuie să urmărească onest, cu loialitate față de spiritul Constituției, scopul ca țara să aibă un guvern legitim, și nu să nu aibă un guvern legitim.
Așadar, dacă președintele își bate joc cu desemnarea premierului, înseamnă că încalcă Constituția și este pasibil de suspendare.
Ce altceva mai poate face președintele? Poate prezida ședințele de guvern când guvernul discută “probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice”.
L-am auzit zilele trecute pe domnul Georgescu spunând că, dacă va fi ales, intenționează să participe la TOATE ședințele de guvern. Mă îndoiesc că asta e în spiritul Constituției, pentru că trebuie să existe, totuși, o separare a puterilor în stat, iar președintele nici nu este și nici nu poate acționa ca șeful guvernului. Dacă vom ajunge cumva în această situație, anticipez conflicte și, din nou, haos politic.
Lucrurile devin foarte serioase când vine vorba de numirile în serviciile secrete, la conducerea armatei, în Justiție, unde numește procurorii generali de la DNA, DIICOT, de numirile de ambasadori șamd.
Este adevărat că pentru unele dintre aceste numiri trebuie să obțină avize din partea altor instituții, dar de obicei le obține. Numiri rău intenționate pot face mult rău României, la fel cum un președinte rău-intenționat poate afecta grav interesele de securitate ale României prin felul în care ia decizii în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, unde el hotărăște dacă nu există unanimitate. Deci aici el poate bloca programe de achiziții, programe de apărare, direcții de acțiune și altele.
Poate că cel mai puternic instrument pe care-l are la dispoziție un președinte populist și demagog este consultarea populare – referendumurile consultative.
El poate convoca oricâte, pe teme de interes național – dar ce nu e de interes național? – și nu are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru asta, iar Guvernul e obligat să le organizeze.
Este adevărat că referendumurile consultative nu obligă parlamentul să legifereze în sensul lor, dar nici nu mai permit, dacă trec de votul popular, ca parlamentul să legifereze în sens contrar.
Asta înseamnă că un populist care știe să manipuleze emoțional alegătorii poate crește artificial presiunea pe diverse teme, și care să blocheze, practic, pe termen nedeterminat, adoptarea de legi raționale pe subiectul respectiv.
Domnul Georgescu a și anunțat că, dacă iese președinte, dorește să folosească intensiv acest instrument – ceea ce poate suna bine doar până înțelegi că nu orice decizie poate fi luată prin votul popular. Ce răspundeți dacă sunteți întrebați dacă benzina ar trebui s fie 1 leu pe litru, de exemplu?
Mă rog, aici Parlamentul are și posibilitatea unui răspuns, dacă devine evident că președintele începe să abuzeze cu rea intenție de aceste referendumuri – și anume, poate reveni la prevederile legale de acum 10 ani, când pragul de validare era de 50%, și nu de 30%.
Dar cea mai importantă atribuție, dacă vreți, a președintelui, este că el reprezintă principalul factor de stabilitate în România. Prin acțiunile sale, el trebuie să urmărească, în mod onest și loial față de Constituție, progresul țării.
Constituția îl obligă să fie un moderator între puterile statului și între stat și societate. Ca atare, el nu se poate substitui niciuneia dintre părți – el nu este nici statul, deși îl reprezintă, și nu este nici poporul, deși îl reprezintă, și nu este niciuna dintre celelalte puteri ale statului, deși trebuie să încurajeze dialogul și cooperarea corectă între acestea.
În consecință, pentru că el are un rol atât de important în stabilitatea țării, el poate fi și un factor major de instabilitate în țara noastră, dacă acționează cu rea credință”, a explicat Vlad Petreanu în Deșteptarea.
Puteți reasculta Deșteptarea din secțiunea podcast Europa FM, cu ajutorul aplicației gratuite pentru Android și IOS Europa FM sau direct în Spotify și iTunes.
Foto: Inquam Octav Ganea/ Adriana Neagoe
