Confidenţialitate


Departe de țară, aproape de casă/De ce se întorc românii care au plecat


Departe de țară, aproape de casă/De ce se întorc românii care au plecat

De ce au plecat? De ce s-ar întoarce? – sunt întrebări simple despre românii plecați în străinătate.

Au plecat circa 4 milioane – potrivit datelor oficiale. În ce-i privește pe cei întorși – nu există statistici oficiale.

Avem doar un studiu realizat de fundația Friedrich Ebert, cu sediul în Germania, potrivit căruia doar 4 % dintre românii plecați se întorc în țară.

Diaspora StartUp este un program finanţat din fonduri europene, prin care românii din diaspora sunt sprijiniţi să-şi deschidă o afacere în oraşele din România.

E vorba de 40.000 euro nerambursabili . Singurul în care statul român este implicat. În rest, sunt inițiative ale unor fundații, asociații sau organizații neguvernamentale.

Hai acasă! – de exemplu – este o platformă care face legătura între angajatorii de top din România și tinerii plecați.

Mai există Smart Diaspora o strategie de atragere în ţară a românilor din diaspora și – mai nou RePatriot, o iniţiativă de încurajare a repatrierii prin antreprenoriat.

Aflăm, însă, poveștile unor români care s-au întors într-un reportaj realizat de Liliana Nicolae.

Emeșe Gașpar avea 29 de ani când a plecat. A lucrat în IT, și-a făcut apoi propria afacere care are legătură cu România: fratele ei cumpără mobilă veche, de brad, din satele Transilvaniei, o recondiționează, iar Emeșe o vinde în Belgia.

După 30 de ani, lucrurile s-au așezat. Și afacerea și familia. Așa că … România a devenit mai atractivă. Spre deosebire de Belgia, în România, regimul fiscal e mai convenabil – spune ea. la fel gândesc și oamenii de afaceri polonezi sau francezi cu care se întâlnește frecvent în avionul Cluj-Bruxelles.

Un alt motiv de întoarcere în România – tot după 30 de ani, tot din Belgia– poate fi reîntoarcerea, de fapt, la o viață simplă.

Adrian Rotaru a ales viața simplă, într-un sat de lângă Brașov. Trăiește din chiriile pe care le primește pe 3 garsoniere. E „afacerea” lui în România. O țară care – spune el – se cam denigrează singură: „Denigrăm orice: partidele politice, dar nu mergem la vor, hotărârile de guvern, deși nu le cunoaștem bine … iar denigrarea este însoțită de bășcălie. Nu cred că ne face bine acest lucru.”

Nu departe de Brașov, lângă Hunedoara, s-a întors și Silvia Olari.

Și s-a întors după 16 ani petrecuți în capitala Europei, la Bruxelles.

A făcut menaj, la început. Apoi și-a deschis câteva magazine cu produse românești. Merg foarte bine în continuare.

Acasă … a găsit o Românie tristă, cu oameni care nu mai știu să zâmbească.

Este manager la un castel din Hunedoara și vrea să pună pe picioare un proiect cu fonduri europene: un parc în care copii să se apropie de natură și de viața la țară.

Poveștile lor pot fi ascultate aici:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Foto: Liga Studenților Români din Străinătate


Ultimele stiri
România în Direct. Summitul B9: Mai putem plăti Ucraina pentru pacea din Europa?

Salariul mediu, aproape de 6000 de lei. Domeniile în care se câștigă cel mai mult | AUDIO

Nivelul inflaţiei nu este determinat de Guvern, transmite Kelemen Hunor: „este o chestiune regională”

Germania vrea ca TikTok să treacă sub control european în interiorul UE | AUDIO

Summitul B9: 16 delegaţii străine la nivel de şef de stat şi de guvern, la Palatul Cotroceni. Nicușor…

Irak şi Pakistan au încheiat acorduri energetice cu Iranul pentru transportul de petrol şi gaze prin strâmtoarea Ormuz…

România va accesa peste jumătate de miliard de euro prin noile granturi SEE şi norvegiene. Dragoş Pîslaru: cea…

Economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru. Inflația în aprilie, peste 10%. Datele INS | AUDIO

Sibiu: Au fost reluate căutările copilului de cinci ani dispărut din Sebeșu de Jos | GALERIE FOTO

Acordul UE–Mercosur: prima ţară exclusă de UE din lista partenerilor comerciali din cauza nerespectării standardelor sanitare