Curtea Constituţională numeşte preşedinte interimar în Moldova
Curtea Constituţională din Moldova anunţă, duminică dimineață, că a emis următorul aviz:
“Se constată ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cadrul procedurii de dizolvare a Parlamentului refuzul deliberat al Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de a sesiza Curtea Constituțională, pentru constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, cu emiterea ulterioară a decretului de dizolvare a Parlamentului și de stabilire a datei alegerilor parlamentare anticipate, fapt care reprezintă, potrivit articolului 91 din Constituţie, o imposibilitate temporară de exercitare a atribuţiilor sale în acest sens.
În baza articolului 91 din Constituţie, potrivit ordinii exercitării interimatului, Prim-ministrul în exercițiu, dl Pavel Filip, în calitate de Preşedinte interimar al Republicii Moldova va sesiza Curtea Constituțională pentru constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a și, după caz, va emite decretul privind dizolvarea Parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.
Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.
Ce se întâmplă în Republica Moldova
Parlamentul Republicii Moldova şi-a ales, sâmbătă, o nouă conducere.
Socialista Zinaida Greceanîi a fost numită în funcția de președinte al Legislativului de la Chişinău.
Conform unei înțelegeri politice, Maia Sandu – liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate – a devenit premier.
Preşedintele Igor Dodon a semnat, de altfel, decretul de numire a acesteia din urmă.
Însă, totul s-a întâmplat într-o şedinţă care nu este recunoscută de Curtea Constituţională a Republicii Moldova, ai cărei judecători ceruseră, încă de vineri, dizolvarea Parlamentului şi, printr-o decizie dată sâmbătă, a anunţat că orice act votat în parlament va fi nul.
În schimb, ceea ce s-a întâmplat în legislativ se bucură de sprijinul ambasadelor occidentale la Chişinău.
Istoricul Armand Goşu, specialzat pe spaţiul exsovietic: “Asistăm, practic, la o încelștare de proporții între forțele politice din Moldova, care și ele sunt susținut de diverse ambasade sau diverse capitale. Situația nu este lămurită. Se pot schimba lucrurile de la o oră la alta. Gestul ambasadorilor străini care s-au prezentat în parlament, și au susținut președintele și actuala majoritate care se formează, transmite un mesaj clar: Curtea Constituțională nu are niciun fel de credibilitate”.
Potrivit istoricului Armand Goşu, criza de la Chişinău este departe de a fi încheiată. “Criza va continua câteva zile. Nu știm cum se va soluționa această criză. Numai că, regimul din Republica Moldova nu își permite să meargă împotriva principalelor cancelarii europene. Au mers lucrurile mult prea departe, încât e dificil de negociat o soluție”.
Parlamentul Republicii Moldova ar fi trebuit să fie dizolvat pentru că nu a devenit funcţional în 90 de zile de la validarea alegerilor.
Termenul a expirat sâmbătă.
Preşedintele a refuzat, însă, să pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale privind dizolvarea Parlamentului. Igor Dodon a spus că o va face luni, după consultarea partidelor.
