Cum poţi evita migrenele

Nu se poate să nu existe un om care să nu fi avut cel puţin o dată în viaţă dureri de cap cauzate de oboseală, stres, febră, extenuare sau altfel de probleme.

Se poate susţine prin date că un procentaj ridicat din populaţia globului suferă de aceste dureri insuportabile, calmate de cele mai multe ori cu pastile uşoare, cumpărate fătă recomandare medicală.

Migrena este una dintre cele mai vechi şi mai răspândite boli cunoscute de omenire ce se manifestă prin crize de dureri de cap (cefalalgii), cât şi prin stari oscilante care duc la apariţia unor depresii, şi care atunci cand devin intense sunt însoţite de greţuri şi vărsături fară a avea vreo cauza concisă.

Durerile chinuitoare sunt localizate şi se formează de cel mai multe ori la nivelul lobilor, ele fiind reflectarea unor tulburări sau leziuni din interiorul creierului, care pot fi intensificate chiar şi prin cele mici eforturi fizice, chiar şi psihice.

Foarte adesea, o durere de cap este însoţită de o schimbare de dispoziţie, hipersensibilitate, ameţeală, iar uneori chiar şi vomă sau vertij.

Conform ultimelor sondaje medicale, în jur de 70% din pacienţii cu migrenă reclamă ameţeli de o intensitate variabilă.

Adesea, suferinţa nu este produsă de o singura cauză, ea putând să apară fie ca boală individualizată (cum este migrena), fie ca manifestare secundară a unei alte maladii.

Migrenele fac parte din grupul durerilor de cap cauzate de tulburări ale dinamicii vaselor de sânge şi au particularităţi ce le deosebesc de celelalte forme de dureri de cap. Ele apar periodic, fiind asociate cu fenomene oculare şi vegetative şi cuprind mai mereu doar o jumătate a capului.

Migrenele au şi caracter ereditar, făcându-şi apariţia până la vârsta de 15-18 ani, rar până la 25 de ani.

Migrena clasica, cu care mai toată omenirea se confruntă, are trei stadii distinct reprezentate. În primul stadiu, cel care precede durerea de cap, se poate manifesta printr-o stare de oboseală, nervozitate, pierderea poftei de mâncare, tulburări de vedere, ameţeli, furnicături, amorţeli.

Cel de-al doilea stadiu poate fi recunoscut prin existenţa unei dureri intense, localizată la nivelul frunţii sau în jurul orbitelor, ce are caracter pulsatil şi se intensifică la mişcarea capului, la zgomot, lumina puternică, mirosuri, strănut sau tuse. De asemenea dintre simptomele acestui tip de migrenă se regăsesc şi perturbările psihice de tip depresiv sau anxios.

Ameţelile intense, scăderea sau exagerarea auzului, perturbările percepţiei vizuale, ale gustului, mirosului pot surveni în stadiul dureros al migrenei clasice. În plus la nivelul ultimului stadiu al crizei pot aparea şi senzaţii de oboseală şi somnolenţă persistentă, uneori chiar şi pentru câteva zile.

Cea mai frecventă migrenă întalnita este cea care apare de obicei la sfârşitul de săptămână, stresul socio-familial constituind unul dintre factorii semnificativi ai declanşării durerii.

Migrenele pot să apară sub diferite ipostaze, fiecare dintre ele manifestându-se în locuri diferite la nivelul corpului uman. Dintre acestea cel mai des sunt întâlnite sunt migrenele oftalmologice care produc paralizii ale nervilor muşchilor oculari, precum şi migrena infantilă sau cea abdominală.

Chiar dacă durerile par interminabile câteodată, medicii prescriu numeroase instrucţiuni de urmat care vin să combată treptat aceste crize. Cei care trec prin experienţele neplăcute ale migrenei trebuie să evite oboseala fizică şi psihică, întrucât suferinţa este mult mai frecventă la persoanele cu metabolism instabil, cu manifestări de timiditate sau de irascibilitate.

Se recomandă de asemenea evitarea temperaturilor extreme, a frigului sau a căldurii excesive, cât şi respectarea unui regim alimentar echilibrat.

Medicii prescriu consumul de fructe, vegetale şi cereale pentru asigurarea tranzitului intestinal şi evitarea constipaţiei. Măsurile recomandate de către doctorii de specialitate privesc în special copiii, ca urmare a faptului că migrenele clasice apar de obicei înainte de 15 ani. De asemenea consumul excesiv de cafea, alcool şi tutun este interzis, mai ales în cazul crizelor la tratamentele de orice gen.

Pentru ca tratamentul să aibă o cât mai bună eficacitate, acesta trebuie să fie întreprins cât mai devreme, încă de la inceputul apariţiei durerilor de cap şi cel mai important cu acordul şi conform celor prezise de către medic sau farmacist.