CSM: Modificările la legile Justiţiei nesocotesc garanţii fundamentale privind funcţionarea sistemului judiciar

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) spune că proiectul privind modificarea legilor Justiţiei “nesocoteşte” în aspecte esenţiale garanţii fundamentale privind funcţionarea sistemului judiciar şi contravine dispoziţiilor constituţionale.

Aceste argumente se regăsesc în avizul negativ dat de CSM proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

CSM anunţă, marţi, că în urmă cu o zi a transmis Ministerul Justiţiei hotărârea Plenului Consiliului, care conţine motivele ce au fundamentat avizul negativ emis asupra proiectului de modificare a acestor legi.

CSM susţine că activitatea instanţelor judecătoreşti nu poate fi controlată de structuri care fac parte din autoritatea executivă şi că propunerea ministrului Justiţiei încalcă dispoziţiile constituţionale privind independenţa justiţiei şi separaţia puterilor în stat.

Magistraţii mai arată că asigurarea managementului bugetar al instanţelor de judecată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum prevede articolul 136 din Legea 304/2004 pe care ministrul Justiţie a propus să-l abroge, asigură principiul constituţional al independenţei justiţiei.

Totodată, nu sunt de acord nici cu propunerea ministrului referitoare la răspunderea patrimonială a magistraţilor pentru erorile judiciare, potrivit căreia se impune statului obligaţia de a exercita o acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului pentru acoperirea prejudiciului creat în urma unor erori judiciare, spunând că aceasta „ridică probleme de constituţionalitate”.

De asemenea, în ceea ce priveşte condiţiile de acces în magistratură propuse de ministrul Justiţiei, respectiv vârsta minimă de 30 de ani şi vechime de minim 5 ani în profesie, CSM spune că acest lucru poate duce la scăderea calităţii profesionale a magistraţilor.

Consiliul mai spune că procedura de concurs propusă de ministrul Justiţiei pentru promovarea în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor nu este sustenabilă în practică, pentru că presupune evaluarea lucrărilor întocmite de toţi candidaţii care au promovat proba scrisă.

Magistraţii susţin, de asemenea, că salarizarea judecătorilor şi procurorilor care promovează pe loc încalcă principiul egalităţii în faţa legii, pentru că tratează diferit categoria magistraţilor în raport cu alte categorii profesionale, pentru care promovarea în funcţii, trepte şi grade aduce şi o majorarea corespunzătoare a salariului.

Referitor la procedura de numire în funcţiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), CSM spune că propunerea ca numirile să se facă de către ministru, deci la nivel politic, va aduce dezechilibru, pentru că nu se va mai baza pe un mecanism tripartit format din ministrul Justiţiei, ca reprezentant al Guvernului, preşedintele României, ales de cetăţeni şi CSM, format din reprezentanţii magistraţilor şi societăţii civile.

Magistraţii mai precizează în documentul trimis la minister că proiectul de modificare a Legilor justiţiei cuprinde mai multe propuneri de reglementare noi sau diferite de cele existente în forma anterioară care nu au fost supuse consultării sistemului judiciar.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ săptămâna trecută propunerilor de modificare a legilor Justiţiei. Avizul CSM este consultativ.

Modificările la legile Justiţiei au fost criticate de asociaţiile magistraţilor, de preşedintele Klaus Iohannis, iar Ambasada SUA şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la unele dintre prevederi.

Şeful statului a declarat că îl îngrijorează profund faptul că se propune, prin proiectul de modificare a legilor justiţiei, ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a procurorilor şefi, spunând că este o „greşeală fundamendală”. Preşedintele a mai spus că mutarea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei aduce presiune politică asupra inspecţiei.