Criza ucraineană, în analiza CSAT
La solicitarea președintelui Klaus Iohannis, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se reunește în ședință, miercuri, de la ora 13.00, la Palatul Cotroceni.
Se va discuta despre situaţia de securitate din Marea Neagră, de pe flancul estic al NATO şi despre răspunsul la noile provocări din regiune.
Marți seară, la TVR, ministrul de Externe a amintit că, membră a Alianței Nord-Atlantice fiind, România se bucură de “cele mai largi garanții de securitate care există în acest moment”. Potrivit lui Bogdan Aurescu, “niciun cetățean al țării nu trebuie să se teamă în vreun fel” de tensiunile de la granița dintre Ucraina și Rusia.
Prin suplimentarea de trupe pe flancul estic, NATO transmite că are hotărârea să își apere membrii “dacă este nevoie”.
“Nu există posibilitatea unei implicări militare a României în Ucraina”, a precizat ministrul. Bogdan Aurescu admite că tezele alarmiste, răspândite mai cu seamă în mediul online, trebuie combătute.
În acest moment, a adăugat Bogdan Aurescu, România nu ia în calcul o retragere a personalului diplomatic de la Kiev, dar – la cerere – poate repatria familiile acestora, așa cum au făcut, până acum, Statele Unite, Marea Britanie și Canada, state care au invocat ”activităţi destabilizatoare în Ucraina şi în jur”.
Forţele armate ruse au lansat o nouă serie de manevre în apropiere de Crimeea anexată, la care iau parte 6.000 de militari, avioane de vânătoare şi bombardiere.
Președintele american Joe Biden s-a declarat pregătit să impună sancţiuni care să îl vizeze personal pe omologul rus, Vladimir Putin, în eventualitatea unei invazii în Ucraina.
Reuters notează că, la momentul actual, doar dictatorii venezuelean și sirian, Nicolas Maduro și Bashar al Assad, se află pe lista neagră a Casei Albe.
Din dorința dezescaladării tensiunilor, președintele francez, Emmanuel Macron, are programată, vineri dimineață, o discuție cu Vladimir Putin.
Secretarul general al NATO consideră că “există încă o soluţie diplomatică” la actualele tensiuni crescânde. Potrivit lui Jens Stoltenberg, o propunere scrisă va fi expediată Kremlinului la sfârşitul acestei săptămâni, pentru “o cale de urmat”, urmând să se discute despre “controlul armelor, dezarmare, transparenţa activităţilor militare, mecanismele de reducere a riscurilor şi alte probleme care sunt relevante pentru securitatea europeană”.
