Lumânarea din noaptea de Înviere este chiar simbolul Învierii, al biruinței vieții asupra morții și a luminii lui Hristos asupra păcatului, spune tradiția. În noaptea de Înviere, oamenii vin la biserică cu o lumânare pentru a lua Lumina Sfântă și a o duce în casele proprii. Însă ce facem cu lumânarea Învierii după slujbă?
Lumânarea din noaptea de Înviere se ține aprinsă pe tot timpul slujbei, potrivit crestinortodox.ro. După slujbă, oamenii se întorc acasă cu lumânarea aprinsă, trec pragul casei cu ea – unde se închină o cruce.
Ce fac românii cu lumânarea de la Înviere
După ce se întorc acasă cu Lumina Sfântă, unii creștini aprind toate candelele din casă cu aceasta. Obiceiul este legat de credința că lumina sfântă îl aduce pe Dumnezeu în întreaga gospodărie. Alți oameni aprind lumânarea adusă de la slujba de Înviere toată săptămâna luminată. Unii oameni aleg să păstreze lumânarea de la Înviere pentru momente de cumpănă de pe parcursul anului, astfel încât să o poată aprinde ori de câte ori au nevoie de ajutor divin. Astfel, creștinii aprind lumânarea de la Înviere când un apropiat suferă, când apar fenomene naturale extreme ce pun în pericol viețile omenești ori în orice alt context în care aceștia simt nevoia să se roage și să caute speranță.
Lumânarea cu care a fost adusă Lumina Sfântă acasă este păstrată tot anul, până la următoarea Înviere a Domnului.
De unde vine Lumina Sfântă cu care aprindem lumânările din noaptea de Înviere
Lumina Sfântă – numită și focul haric – este considerată de creștinii ortodocși o minune care are loc în fiecare an la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Pogorârea Sfintei Lumini are loc în fiecare an în Sâmbăta Mare. Una dintre cele mai vechi atestări documentare este apariția Luminii după ce perșii au cucerit Ierusalimul în anul 617 D.Hr., potrivit Doxologia.ro.
Sursa foto: Shutterstock
