Continuă căutările pilotului planorului dispărut la începutul lunii august

Căutările pilotului planorului dispărut în 6 august după ce a decolat din Masivul Postăvarul au fost reluate la graniţa dintre judeţele Braşov şi Covasna, reprezentanții ISU Braşov spunând că această decizie a fost luată în urma unei analize și întrucât primele indicii au fost din zona respectivă.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Braşov, Ciprian Sfreja, aproximativ 50 de persoane participă la căutările planorului dispărut, care au început de pe DN 10, la intrarea în judeţul Covasna.

”Căutările sunt făcute cu un efectiv de 47 de persoane din care 21 de la ISU, 12 de la Gruparea Mobilă de Jandarmi Braşov, doi jandarmi montani de la Inspectoratul de Jandarmi, şase vânători de munte, două cadre ale poliţiei şi nouă pădurari. Căutările au fost reluate în urma unei analize făcute şi ţinând cont că din această zonă au venit primele indicii cu privire la dispariţia planorului“, a spus Sfreja.

Planorul a fost închiriat de la o firmă din străinătate de către pilotul Mircea Crăciun, care îl testa pentru prima dată după asamblare. În 6 august, membri ai Aeroclubului Braşov l-au ajutat pe pilot să se înalţe și să decoleze din Masivul Postăvarul.

Mircea Crăciun era considerat cel mai bun pilot de planor de distanţă din România, el pregătindu-se pentru a atinge un record mondial de 1.000 de kilometri în zbor liber.

Comandantul Aeroclubului Braşov, Stelian Cojocaru, declara, la scurt timp după dispariția planorului, că atunci când a fost tractat de pe Aerodromul Ghimbav, pilotul Mircea Crăciun a spus că intenţionează să zboare aproximativ două-trei ore, fiind vorba despre un zbor de „verificare după asamblare”, se arăta într-un comunicat al ROMATSA.

Procurorii Parchetului Curţii de Apel Braşov s-au sesizat din oficiu, pe rolul acestei unităţi constituindu-se din 6 august un dosar penal cu privire la faptul că în aceeaşi zi planorul, care a decolat fără un plan de zbor la ora 12.30, a dispărut, iar pilotul, singura persoană aflată la bord, nu a mai contactat reprezentanţii Aeroclublului Ghimbav sau familia şi nu a mai revenit la bază.

ROMATSA anunţa că Mircea Crăciun a folosit ultima dată telefonul mobil în 6 august, la ora 13.06, în timp ce traversa staţiunea Predeal.

De asemenea, sursa citată menţiona că, potrivit reglementărilor în vigoare, pentru zborul în această clasă de spaţiu aerian nu este obligatorie depunerea unui plan de zbor, iar pilotul poate obţine informaţii la cerere.

„Acesta nu a intrat în legătură radio cu ACC Bucureşti sau cu compartimentul de informare a zborurilor pentru a solicita informaţii. Pe ecranele radar nu au existat niciun fel de informaţii primite de la transponderul planorului. Potrivit relatărilor comandantului Aeroclubului Braşov, acesta a fost în legătură radio numai cu conducătorul de zbor de la Aerodromul Ghimbav. Prima informaţie referitoare la eveiment a fost primită de către ROMATSA de la comandantul Aeroclubului Braşov joi, la ora 21.39”, se mai arăta în comunicatul citat.

Planorul pilotat de Mircea Crăciun zbura într-o zonă de clasa G, adică spaţiul aerian liber, iar pilotul era singurul responsabil cu navigaţia şi cu păstrarea legăturii cu organele de trafic, declara, pentru MEDIAFAX, directorul general al Aeroclubului României, George Rotaru.

Directorul general al Aeroclubului României a spus că, potrivit legislaţiei în vigoare, reprezentanţii Aerodromului Ghimbav nu aveau obligaţia de a monitoriza zborul planorului pilotat de Mircea Crăciun, întrucât era un zbor privat, pentru care s-a asigurat doar tractarea, după aceea pilotul comandant fiind singurul responsabil de menţinerea legăturii cu organele de trafic.

După dispariție, planorul a fost căutat timp de zece zile, fiind parcurse în total peste 300 de trasee şi zone montane, iar aria de căutare aeriană cuprinzând aproximativ 46.100 de kilometri pătrați. De asemenea, au fost mobilizate, zilnic, aproximativ 900 de forţe, ajungând în unele perioade la peste 1.350 de pompieri, jandarmi, salvamontiști, poliţişti, militari și voluntari, care au avut la dispoziție peste 180 de mijloace de căutare terestre – autospeciale de teren, ATV-uri şi şenilate, dar și mijloace aeriene asigurate de elicoptere ale MAI și MApN, avioane aparținând Aeroclubului României și drone performante puse la dispoziţie de către voluntari din sectorul privat.

Căutările extinse au fost finalizate în 16 august, după care s-a intrat în faza de misiune permanentă, asigurată de jandarmii montani și salvamontiști, în colaborare cu vânătorii de munte şi lucrătorii ocoalelor silvice.