Cum se desfășoară conclavul de alegere a noului papă. Cardinalii nu au voie să părăsească Vaticanul până la finalizarea procesului
Cardinalii care urmează să îl aleagă pe viitorul papă în conclavul care începe miercuri la Vatican vor face acest lucru izolaţi în Capela Sixtină, într-un ciclu de sesiuni de vot alternate cu pauze, până când se va ajunge la un acord, transmite agenţia EFE, citată de Agerpres.
Cum se desfășoară conclavul pentru alegerea noului papă
Conclavele recente au fost, în general, rapide: Papa Francisc a fost ales în 2013 la al cincilea tur de scrutin, Benedict al XVI-lea în 2005 la al patrulea, iar Ioan Paul al II-lea în 1978 la al optulea, cu toate că altele au durat mai mult, cum ar fi cel al lui Pius al XI-lea, în 1922, care a necesitat 14 sesiuni de vot.
Metoda de alegere a pontifului este reglementată până la ultimul detaliu în Constituia apostolică “Universi Dominici Gregis” (1996) şi în alte documente ale Vaticanului, iar în cazul în care se prelungeşte, sunt prevăzute o serie de pauze.
Scopul este acela de a accelera acordul, iar pentru acest lucru legislaţia le impune cardinalilor să voteze izolaţi în Capela Sixtină de patru ori pe zi: de două ori dimineaţa şi de două ori după-amiaza.
Cardinalii îşi vor începe reuniunea miercuri după-amiază, izolaţi de restul lumii, începând de la ora locală 16:30 (14:30 GMT), urmând ca la scurt timp după aceea să aibă loc prima sesiune de vot. Constituţia, la articolul 74, prevede că, în cazul în care după trei zile de vot cardinalii “întâmpină dificultăţi în a ajunge la un acord cu privire la persoana aleasă”, sesiunile vor fi suspendate pentru o zi. În timpul acestei pauze, cardinalii se vor putea dedica rugăciunii, discuţiilor libere şi unei “scurte exortaţii spirituale” ţinute de cardinalul protodiacon.
Conclavul poate continua timp de câteva zile
În cazul în care conclavul va continua timp de mai multe zile, prima pauză ar urma să aibă loc duminică, după treisprezece sesiuni de vot nereuşite (una miercuri după-amiază şi câte patru joi, vineri şi sâmbătă).
După acea pauză, conclavul va continua zilele următoare, cu cicluri de şapte sesiuni de vot şi pauze.
În a şasea şi a şaptea zi, cardinalii vor organiza încă şapte sesiuni de vot, iar dacă nu se ajunge la un acord, vor lua o altă pauză, în ultima după-amiază. Până atunci se vor acumula deja între 19 şi 20 de sesiuni de vot.
Scrutinul va continua cu maximum şapte sesiuni de vot până în ziua a opta şi a noua, până când numărarea voturilor va fi repetată de 26-27 de ori.
În cea de-a zecea şi a unsprezecea zi, cardinalii vor vota de încă şapte ori. În acel moment, dacă nu au ales un nou papă, conclavul va atinge deja 34 de sesiuni de vot.
În acest caz, negocierile ar fi într-un impas, iar legislaţia Vaticanului propune o soluţie radicală. După o zi dedicată “rugăciunii, reflecţiei şi dialogului”, vor fi aleşi cei doi cardinali cu cele mai multe voturi la scrutinul final. Ei nu îşi vor putea exprima preferinţa. Un cardinal va fi ales papă dacă se bucură de susţinerea a cel puţin două treimi din numărul cardinalilor, în acest caz 89, deoarece numărul electorilor este de 133.
Cei 133 de cardinali electori nu au voie să părăsească Vaticanul pe parcursul alegerilor
Alesul, însă, trebuie mai întâi să accepte numirea ca nou suveran pontif, lucru pe care poate alege să îl refuze.
Acest întreg proces, în conformitate cu protocolul strict al Vaticanului, trebuie să se desfăşoare în condiţii de maximă discreţie, fără ca cei 133 de cardinali electori să poată părăsi Vaticanul.
Voturile vor fi arse după numărare într-o sobă deja instalată pentru această ocazie în Capela Sixtină, iar culoarea fumului va anunţa lumii exterioare rezultatul: fumul negru va indica lipsa unui acord; fumul alb va preceda celebrul anunţ “Hambemus papam” (“Avem un papă”).
Momentele programate pentru anunţurile cu fum sunt în jurul orei locale 12:00 (10:00 GMT) şi 19:00 (17:00 GMT).
Sursa foto: Shutterstock
