Comisia privind alegerile din 2009: Au fost fraude. E nevoie de noi legi

Raportul preliminar al Comisiei de anchetă privind prezidenţialele din 2009 conţine o serie de propuneri pentru elaborarea unei legi care să reglementeze modul în care astfel de comisii vor funcţiona pe viitor, solicitând introducerea inclusiv a unor sancţiuni pentru persoanele publice care refuză participarea, dar şi includerea unor „puteri reale de constrângere” a acestora să vină la audieri.

Potrivit raportului Comisiei, CCR a emis trei decizii pe tema comisiilor de anchetă, prin care s-a „recunoscut plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului”, în sensul ca instituţia „să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da consistenţă acestei plenitudini, statând cu privire la activitatea unei comisii parlamentare de anchetă”.

Această lege specială a comisiilor de anchetă ar trebui să conţină normele prevăzute în cele trei decizii ale CCR, emise în timpul funcţionării Comisiei privind prezidenţialele.

Un alt aspect solicitat de membrii Comisiei se referă la rezolvarea problemei refuzului persoanelor citate să fie audiate sau să ofere răspunsuri în scris.

„Persoanele citate trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă, în baza faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte se află sub control parlamentar. Persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/instituţii publice ce nu se află sub control parlamentar, au obligaţia, în baza principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare”, se arată în raport.

În privinţa altor persoane care „pot să nu aibă nicio tangenţă cu instituţiile statului”, participarea acestora este la latitudinea lor.

„Având în vedere aceste considerente, este necesară punerea în acord a legislaţiei cu Deciziile Curţii Constituţionale. Subliniem că lipsa unei legi speciale pentru funcţionarea Comisiilor de anchetă îngreunează desfăşurarea activităţii comisiilor de anchetă, acestea având nevoie de pârghii care să îi permită accesul la informaţiile pe baza cărora membri să poată lua concluziile în conformitate cu obiectivul comisiei. Comisiilor parlamentare de anchetă trebuie să li se acorde, prin lege, puteri reale de constrângere: prin aplicarea de sancţiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor să se prezinte la audieri, pentru a da probe şi a fi obligaţi să depună jurământ. În primul rând, se impune ca aceste comisii să fie împuternicite să solicite orice document pe care îl doresc (necesar atingerii obiectivelor sale)”, se arată în raport.

Membrii Comisiei afirmă că „rapoartele comisiilor parlamentare nu pot rămâne fără consecinţe”.

„Propunem sancţionarea tuturor celor ce refuză colaborarea sau nu se prezintă în faţa unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcţiei şi interzicerea ocupării unei funcţii publice timp de 3 ani. Propunerile de reforme ale comisiilor de anchetă trebuie să constituie baza îmbunătăţirii legislaţiei în domeniile respective”, se arată în raport.