Colindul dubaşilor, unul din cele mai vechi obiceiuri de Crăciun din Banat | AUDIO

Denis Ciulinaru a discutat cu Alexandra Negrilă, doctorandă în istorie și manager cultural, despre tradițiile și obiceiurile de Crăciun din Banat.Unul dintre cele mai vechi obiceiuri din această zonă este colindul dubașilor. Dubașii sunt tineri îmbrăcați în costume tradiționale, fiecare purtând câte o dubă, o mică tobă confecționată de săteni, și colindă gospodăriile, începând cu casa preotului. Un alt obicei specific Banatului este colindul pițărăilor. La pițărăi participă copiii foarte mici, care nu pot colinda, doar urează gazdelor. De multe ori, cer daruri într-un mod amuzant sau chiar agresiv, explică Alexandra Negrilă.

Dubașii din Banat

Un obicei de Crăciun vechi de sute de ani, păstrat în Banat, este colindul dubașilor. Dubașii sunt feciori care pleacă la colindat îmbrăcați în costume tradiționale, formând grupuri de 15–25 de persoane.

Fiecare dintre ei poartă o dubă, o mică tobă realizată de săteni sau chiar de ei înșiși, iar colindele se cântă pe ritmul dubelor, lovite cu bețe. Tradiția cere ca această colindă să înceapă la casa preotului, apoi să continue la casa primarului și a învățătorului, pentru ca mai apoi să fie dusă la restul sătenilor.

La Săvârșin, după ce vizitează casa preotului, dubașii merg și la Palatul Regal, continuând apoi la celelalte gospodării.

Colindele se interpretează atât în Ajun, cât și de Crăciun, iar feciorii trebuie să știe să cânte și să danseze pe ritmul dubelor. Ei spun că trebuie „să știm să jucăm în dubii”. Alături de dubași, participă și tineri care cântă la diverse instrumente, iar gazdele îi răsplătesc cu dulciuri, țuică fiartă, cârnați, colaci și bani.

Pițărăii

Un obicei specific Banatului, întâlnit și într-o mică zonă din Oltenia, pe Valea Jiului, este colindul pițărăilor.

Pițărăii, sau colindețele, reprezintă darurile pe care le primesc copiii la colindat: colaci, mere și covrigi. La pițărăi participă copiii foarte mici, care nu pot colinda, ci doar urează gazdelor. De multe ori, cer daruri într-un mod amuzant sau chiar agresiv, explică Alexandra Negrilă.

Aceasta oferă câteva exemple: „Dă-mi ficatul, dă-mi cârnatul că, de nu, mă duc la altul” și „Dați-ne un covrig că ne moare porcul de frig”.

Copiii au întotdeauna cu ei o crenguță de alun, cu care lovesc ușile, dulapurile și mesele. Alexandra Negrilă spune că este singura zi din an în care copiii au voie să-i lovească pe adulți, dacă nu îi ascultă.

Pentru un plus de haz, ei se îmbracă deseori în hainele adulților și pun în scenă întâmplări din anul în care au fost pedepsiți.

Interviul integral cu Alexandra Negrilă, doctorandă în istorie și manager cultural, poate fi ascultat aici

Autor: Denis Ciulinaru