Codul Penal a fost votat în Camera Deputaților. Abuzul în serviciu este parțial dezincriminat
Nou Cod Penal a fost votat de Camera Deputaţilor, for decizional, cu 167 de voturi pentru și 97 împotrivă. Pentru a fi adoptat era nevoie de 165 de voturi. Dincolo de mobilizarea propriilor parlamentari, Coaliția de guvernământ a avut susținerea unei părți din grupul minorităților. E vorba de 9 din cei 17 deputați reprezentanți ai minorităților naționale. PMP anunță că îl exclude pe deputatul Adrian Mocanu care a votat alături de PSD-ALDE.
„Chiar ați votat corect, stimați colegi!”, s-a declarat mulțumit de rezultat deputatul PSD, Florin Iordache, care a condus, de altfel, ședința pentru votul final.
Codul Penal a fost dezbătut în viteză în Camera Deputaților. Majoritatea PSD-ALDE a limitat discuțiile la 60 de minute, iar acum urmează să se dea votul final, programat inițial pentru mâine.
Deocamdată, coaliția e ținută în șah de UDMR care pune condiții. Fără voturile deputaților Uniunii, majoritatea e la limită – are, pe hârtie, 168 de deputați – inclusiv miniștrii care au venit pentru votul final – și îi trebuie 165 de voturi. La dezbateri au fost în sală 130 de parlamentari ai Puterii. E motivul pentru care grupul PSD a convocat o întâlnire de urgență, chiar înaintea șțedinței.
Ceea ce a separat, la dezbateri, UDMR de Coaliția PSD-ALDE a fost noua definiție a abuzului în serviciu. Liderul grupului Uniunii, deputatul Korodi Attila, a avertizat că, dacă se păstrează infracțiunea doar când e dovedită în folos personal sau pentru o rudă apropiată, UDMR nu va vota Codul Penal.
Iar amendamentele Opoziției, inclusiv ale UDMR, au fost apoi respinse. În plus, majoritatea a eliminarea abuzul în serviciu din legea DNA.
Enervat de Opoziție, președintele Comisiei speciale, Florin Iordache, a garantat din nou pentru Codul penal în varianta PSD-ALDE.
Opoziția a anunțat că va contesta legea la Curtea Constituțională.
Cele mai importante modificări ale Codului Penal:
- Abuzul în serviciu, dezincriminat parțial, cu pedeapsa maximă redusă de la 7 la 5 ani și cu eliminarea din legea DNA, este redefinit astfel: „Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”.
- Articolul care incriminează azi neglijența în serviciu care se poate pedepsi cu închisoare de la 3 luni la 3 ani se abrogă.
- „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia”.
- Mărturia mincionoasă este parțial dezincriminată.
- Este redefinit grupul infracțional organizat. Pentru a fi astfel recunoscut trebuie să fi fost creat „în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material”. În plus, noua lege prevede că „nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.”
