Cererea DNA de începere a urmăririi penale împotriva lui Titus Corlăţean a fost respinsă de către plenul Senatului

Fostul ministru de Externe Titus Corlățean nu poate fi urmărit penal, au decis senatorii în ședința de marți, respingând solicitarea DNA cu 92 de voturi împotrivă.

Senatorii din Comisia juridică au avizat negativ marţea trecută cererea DNA de începere a urmăririi penale împotriva lui Titus Corlăţean. Cinci senatori au votat împotriva solicitării DNA, trei pentru şi un vot a fost nul. ”Am prezentat în faţa Comisiei toate argumentele şi datele pentru care eu am susţinut cu argumente faptul că suspiciunile rezonabile şi acuzaţiile DNA sunt total nefundamentate”, a afirmat Corlăţean.

Scrisoarea Parchetului cu cererea de începere a urmăririi penale faţă de senatorul Tius Corlăţean pentru abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale a ajuns la Senat în 16 mai, însă procedurile din Senat au fost întârziate de vacanţa pentru camapania electorală, deşi Biroul Permanent a fost convocat de două ori.

Membrii PSD și-au exprimat – mai direct sau mai voalat – susținerea pentru fostul ministru. În vreme ce președintele PSD, Liviu Dragnea, s-a declarat mirat că s-a ajuns la Titus Corlățean în această speță, fostul premier Victor Ponta a declarat că decizia CCR privind abuzul în serviciu îl scapă pe fostul său subordonat de răspundere penală.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia ministerială.

“În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, precizează DNA într-un comunicat de presă.

Urmare a limitării accesului la secţiile de votare din străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susţinut de partidul din care făcea parte, “în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv, explică procurorii.