CCR: Legea care le interzice condamnaţilor penal să ocupe funcţii în Guvern e constituţională

ACTUALIZARE: Cu majoritate de voturi, judecătorii Curții Constituționale au respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate la legea 90 din 2001 care le interzice persoanelor condamnate penal să facă parte din Guvern. Sesizarea a fost depusă de Avocatul Poporului la începutul lunii ianuarie.

Într-un comunicat de presă CCR a precizat că ”motivele invocate în sesizare constitue atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului”.

Curtea Constituţională a României a decis că persoanele care au condamnări penale nu pot face parte din Guvern. CCR a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului, au declarat surse din cadrul CCR pentru Europa FM. 

Cel mai cunoscut politician vizat de speţa discutată de CCR este Liviu Dragnea, şeful PSD,  care din cauza condamnării primite în Dosarul Referendumul nu a putut deveni şef al Guvernului, după câştigarea alegerilor din iarna lui 2017.

Sesizarea la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii în Guvern, a fost făcută la începutul lunii ianuarie de către Avocatul Poporului, la o zi după ce Guvernul Grindeanu a depus jurământul la Palatul Cotroceni.

Greu de decis

Sesizarea a mai fost discută de Curtea Constituţională  pe 7 martie, pe 21 martie, pe 4 aprilie şi pe 27 aprilie.

“E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii, care niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională şi atunci acum ne-am cam apropiat de două variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică“, a spus preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, după şedinţa din 21 martie.

Preşedintele Curţii a afirmat că au fost ridicate “foarte multe” probleme de drept, atât de oportunitate, cât şi de admisibilitate, problema fiind “delicată“.

“Noi nu ne ghidăm neapărat după presiunea mediatică, nici după cea politică, pentru că aceea există tot timpul, de fapt ambele există.Vrem întâi să fim împăcaţi cu conştiinţa noastră şi cu convingerea că soluţia pe care o dăm corespunde interpretării exacte a Constituţiei şi sensului legiuitorului, în măsura în care el este în concordanţă cu principiile constituţionale“, a mai spus el.

În urma acestor declaraţii, judecătorii CCR i-au solicitat lui Valer Dorneanu să nu mai facă declaraţii presei deoarece afectează imaginea Curţii Constituţionale, toate deciziile urmând a fi anunţate prin comunicate de presă.

Sesizarea

Curtea a fost sesizată în legătură cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede: ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1)”.

La începutul lunii martie, surse din Curtea Constituţională declarau că speţa privind Legea 90/2001 care le interzice condamnaţilor penal să fie membri ai Guvernului este similară cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată la Legea avocaturii, care la rândul ei interzice avocaţilor condamnaţi penal să profeseze şi care a fost declarată constituţională de CCR pe 4 aprilie.

Interpretări

„O decizie mult amânată și ambiguă, care nu ne spune nimic despre opinia Curții Constituțională în privința legii 90/2001” – iată cum vede hotărârea de azi profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir, fost consilier prezidențial. Curtea s-a temut că o decizie favorabilă șefului PSD, Liviu Dragnea, ar fi compromis instituția, crede Ioan Stanomir.

Așadar, Curtea Constituțională a evitat să se pronunțe pe fond în cazul legii 90/2001 și doar a respins sesizarea lui Victor Ciorbea.

Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional: