Bistrița este unul dintre cele mai verzi orașe ale României. De ce spunem asta? Pe scurt, Comisia Europeană acordă anual 2 premii pentru cele mai verzi orașe ale Europei: premiul „Capitală Verde Europeană” – pentru orașele de peste 100 de mii de locuitori, si premiul „Green Leaf” („Frunză verde”) – pentru orașele mai mici de 100 de mii de locuitori.
Ei bine, Bistrița a ajuns de două ori în finala pentru „Frunză verde” și chiar dacă n-a câștigat premiul, a fost mereu foarte aproape.
Municipiul Bistrița este și el înconjurat de arii protejate. Începem cu Râpa cu Păpuși, o rezervație geologică aflată la 13 kilometri de oraș. „Păpușile” sunt formațiuni geologice, oarecum rotunde, care se numesc trovanți.
În funcție de locul din care le privești, seamănă într-o oarecare măsură cu păpușile rusești Matryoska și, de aici, denumirea locului. În interiorul trovanților se găsesc tot felul de fosile, în special cochilii vechi de milioane de ani. În funcție de dimensiunea, forma, conținutul sau culoarea lor, trovanții pot să dezvăluie foarte multe despre evoluția vieții pe Pământ.
La 40 de kilometri de Bistrița se află Vulcanii Noroioși de la Gloduri. Asemenea mult mai cunoscuților vulcani din Buzău, și cei din Bistrița-Năsăud s-au format ca urmare a acumulării de gaz metan în scoarța terestră. Ce e interesant la Gloduri este faptul că noroiul vulcanilor este sărat, rezultat al trecerii gazelor și noroiului printr-un izvor subteran sărat.
De fapt, toată zona are aspectul unei mlaștini și plantele care trăiesc în zonă tolerează solurile sărate.
Și dacă tot a venit vorba de sare… la vreo 25 de kilometri de Bistrița se află rezervația naturală La Sărătură. Ca idee, în tot județul Bistrița se găsesc depozite de sare, rezultate în urma retragerii unei mări străvechi.
Mari iubitori de sare sunt și fluturii, iar La Sărături puteți întâlni specii deosebit de interesante, cum ar fi fluturele de foc al măcrișului, fluturele de stepă sau țesătorul porumbarului. Printre cele mai frumoase și răspândite plante din zonă se numără limba peștelui, specie perfect adaptată solului sărat, cu flori rozalii si, delicate.
În fine, revenind în Municipiul Bistrița, chiar dacă nu este arie protejată (cel puțin deocamdată), mai multe ONG-uri consideră că pajiștea cu peri seculari de pe Dealul Cocoș merită vizitată. Cristian Țetcu, președintele asociației Ruralis.
În multe orașe ale României sunt zone care pot crește calitatea vieții locuitorilor și, implicit, merită protejate. Dacă vreți să aflați mai multe despre ele, căutați pe Facebook “Rețeaua pentru Natură Urbană”.
Iar pentru mai multe sugestii de petrecere a timpului liber în natură, indiferent de orașul în care locuiți, puteți accesa cu încredere site-ul saptamanaverde.edu.ro.
Ascultă mai jos cea mai recentă ediție Misunea Verde:
