Blocaj la CCR. Marius Bălan, Doctor în Drept, spune că refuzul judecătorilor de a participa la ședințe este abatere disciplinară. Soluția: OUG pentru reducerea numărului de judecători | AUDIO

Refuzul unor judecători de a participa la ședințele Curții Constituționale este abatere disciplinară, spune la Europa FM Conferențiar Doctor Marius Bălan, de la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Însă, niciodată, un judecător de la CCR nu a fost sancționat. Procedura este greoaie, durează mult și judecătorii înșiși ar trebui să voteze pentru sancționarea colegilor lor. Mai exact, este nevoie de votul a șase judecători din totalul de nouă. Potrivit acestuia, situația ar trebui reglementată pe viitor, prin modificarea legii, pentru a preveni astfel de cazuri în care judecătorii CCR refuză să participe la ședințe.

Marius Bălan: „Legea stabilește luarea deciziilor de către plen în prezența a două treimi, adică a șase judecători din nouă”

Reporter: În ce condiții pot fi sancționați membrii Curții Constituționale?

Marius Bălan: „Aș preciza pentru început că nu atât sancțiunea e problema cea mai urgentă, cât soluționarea blocajului sau incapacitatea decizională a Curții. Dar, în privința sancțiunii, regulamentul este aproximativ, foarte vag. În primul rând, legea stabilește luarea deciziilor de către plen în prezența a două treimi, adică a șase judecători din nouă, deci și absența unuia, justificată sau nu, blochează plenul. Și această dispoziție se aplică și în privința mecanismului sancționator. Avem nevoie de șase judecători pentru a aplica o sancțiune. Textul regulamentului este vag, în sensul că definește abaterile disciplinare – și este vorba de abateri disciplinare aici – ca orice încălcare a legii, a regulamentului interior și chiar ca o nerespectare a ordinelor președintelui.

Articolul 5 sau 6 din regulament ne spune că, președintele, în lista lungă de atribuții, convoacă adunările plenului. Deci refuzul de a da curs convocării este o abatere. Însă procedura soluționării abaterilor este destul de complicată și greoaie. Președintele numește trei judecători care vor întocmi un raport cu privire la pretinsa abatere. Plenul va decide, bineînțeles, în prezența a șase judecători. Deci și aici suntem blocați. Probabil, când blocajul va înceta, există această posibilitate de a sancționa judecătorii chiulangii.”

Marius Bălan: În această situație, o soluție ar fi adoptarea unei ordonanțe prin care se modifică legea Curții, reducând la cinci numărul de judecători care trebuie să fie prezenți

Reporter: Care ar fi soluția?

Marius Bălan: „Ar fi o ordonanță de urgență adoptată astăzi sau mâine de către Guvern, prin care se modifică legea Curții, reducând la cinci numărul de judecători care trebuie să fie prezenți. O asemenea ordonanță ridică probleme de constituționalitate, ar încălca dispozițiile articolului 115, alineatul 6. Ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale. Curtea Constituțională este o instituție fundamentală. Cum discuția este dacă ar încălca sau nu regimul de funcționare al acestei instituții fundamentale, răspunsul ar fi, poate, și NU, pentru că e vorba de o dispoziție procedurală, nu de regimul Curții în sine. Dar, oricum, răspunsul la această problemă ar fi controversat.

În 2012, Curtea Constituțională nu a fost foarte scrupuloasă în materie de protecție a regimului instituțiilor fundamentale, atunci când președinții Camerelor și Avocatul Poporului au fost demiși sau, mă rog, revocați în mod intempestiv. Dar chiar dacă ordonanța este neconstituțională, neconstituționalitatea trebuie constatată și judecătorii absenți vor trebui să participe la ședința Curții pentru a putea constata această neconstituționalitate. Neparticipând, pur și simplu vor intra sub imperiul ordonanței, care se bucură de prezumție de constituționalitate, și, sub regimul unei asemenea ordonanțe, decizia poate fi luată și de către cinci judecători.

Mai este o problemă: ce ne facem pe viitor dacă mai survin asemenea blocaje? Mai devreme sau mai târziu, cred că legea Curții trebuie modificată în această privință pentru a lua în considerare și această ipoteză. Nicio lege, niciun regulament nu sunt perfecte și trebuie adaptate în funcție de diversele crize sau probleme care survin, cum este și cea de față.”

Implicarea președintelui pentru a media situația ar fi, precum „apa sfințită, adică nu strică, dar s-ar putea să nu ajute prea mult”, consideră Marius Bălan

Reporter: Vorbiți de o ordonanță de urgență care să modifice numărul judecătorilor care pot fi prezenți la o ședință. Poate fi și o ordonanță de urgență prin care Guvernul să ceară Curții să dezbată cu celeritate această chestiune a pensiilor magistraților?

Marius Bălan: „Nu, prin ordonanță nu se poate. Adică ar fi, să zicem, un efort inutil. Poate adresa o notă, poate adresa o scrisoare ca orice instituție sau ca orice cetățean.”

Reporter: Cu ce valoare?

Marius Bălan: „Fără nicio valoare obligatorie. Legea nu prevede adoptarea unor decizii ale Curții în regim de urgență. Așa cum regulamentele camerelor prevăd, de exemplu, posibilitatea ca Guvernul să solicite acestora adoptarea unei legi în regim de urgență. Nu avem, din câte știu eu, o asemenea dispoziție.”

Reporter: Se impune oare și ar avea vreun efect medierea președintelui? Vorbim de un conflict între două puteri ale statului?

Marius Bălan: „Ca apa sfințită, adică nu strică, dar s-ar putea să nu ajute prea mult. Președintele poate să inițieze o asemenea mediere, poate chema judecătorii care pot să refuze, pretinzând că este o ingerință în actul de justiție. Bineînțeles că absența de la dezbaterea Curții nu constituie o manifestare a independenței judecătorilor.”

Niciodată un judecător de la CCR nu a fost sancționat. Procedura este greoaie, durează mult și judecătorii înșiși ar trebui să voteze pentru sancționarea colegilor lor

Reporter: Spuneați că este foarte greu de stabilit, apropo de o abatere disciplinară, a judecătorilor din Curtea Constituțională?

Marius Bălan: „Nu atât greu, cât este vorba de o activitate laborioasă. Nu se poate face de azi pe mâine. Și miza e cea mai neînsemnată. Problema e ca decizia Curții să fie adoptată cât mai repede. Și după ce s-a rezolvat această problemă, putem căuta vinovații.”

Reporter: Vă amintiți să fi fost vreodată sancționat vreun judecător în Curtea Constituțională?

Marius Bălan: „Cunoștințele mele sunt limitate în privința asta, dar, sub rezerva celor arătate, nu.”

Marius Bălan: Obiecțiile celor patru judecători „ar fi avut mult mai multă plauzibilitate dacă, din start, ar fi refuzat să participe la ședință”

Reporter: Cum vi se pare explicația celor patru judecători care, practic, se plâng că au fost chemați la lucru duminica?

Marius Bălan: „Poate fi un disconfort, dar e destul de greu de calificat din punct de vedere moral. Obiecțiile ar fi avut mult mai multă plauzibilitate dacă, din start, ar fi refuzat să participe la ședință. Din moment ce s-au deranjat să participe la ședință, absența lor are alte cauze decât disconfortul de a lucra duminica.”

Reporter: Cine ar trebui să constate abaterea? Președinta Curții?

Marius Bălan: „Nu. Președintele poate sesiza plenul Curții. Sesizarea poate veni din mai multe direcții. În orice caz, președintele are competența de a stabili un număr de trei judecători care vor examina abaterea, iar plenul va decide. Și aici suntem în aceeași situație. Plenul are nevoie de șase judecători. Prin mecanismele existente în lege și regulament, situația e blocată deja. Cu patru judecători absenți, nu se poate decide.”

Reporter: În spațiul public a apărut și propunerea ca aceștia să fie schimbați sau dați afară. E posibil?

Marius Bălan: „Constituția nu prevede asta, nu. Oricum, și aici e nevoie, din nou, de decizia plenului în cazul săvârșirii unor fapte penale sau în cazul apariției unei incompatibilități. Dar nu în cazul refuzului de a participa la ședințe.”