Potențialul unui șoc energetic global în urma atacului brutal al Hamas asupra Israelului a fost o întrebare importantă pentru economiști și decidenți politici, care au petrecut ultimul an încercând să combată inflația, scrie New York Times.
Deși prețurile în industria de energie au rămas în mare parte sub control de când Hamas a invadat Israel pe 7 octombrie, economiștii și decidenții politici au monitorizat cu atenție evoluția războiului și au studiat conflictele anterioare din regiune pentru a determina amploarea posibilelor repercusiuni economice în cazul în care conflictul actual se intensifică și se extinde în întregul Orientul Mijlociu.
Banca Mondială sugerează că o dublă criză energetică ar duce la exacerbarea consecințelor economice
Noua studiu derulat de Banca Mondială sugerează că o astfel de criză ar putea să se suprapună cu perturbările deja create pe piața energetică de războiul Rusiei din Ucraina, exacerbând consecințele economice.
„Ultimul conflict din Orientul Mijlociu vine după cel mai mare șoc pentru piețele de mărfuri din anii ’70 – războiul Rusiei cu Ucraina”, a declarat Indermit Gill, economistul șef al Băncii Mondiale și vicepreședinte senior pentru economie și dezvoltare, într-o declarație care a însoțit raportul.
„Dacă conflictul ar escalada, economia globală s-ar confrunta pentru prima dată în decenii cu un dublu șoc energetic – nu numai de la războiul din Ucraina, ci și din Orientul Mijlociu”, a adăugat acesta.
Banca Mondială estimează că prețurile petrolului, care se situează în prezent în jurul sumei de 85 de dolari pe baril, vor avea o medie de 90 de dolari pe baril în acest trimestru. Organizația anticipa că acestea vor scădea în următorul an, dar perturbările în furnizarea petrolului ar putea schimba drastic aceste previziuni.
Cel mai pesimist scenariu al Băncii Mondiale
Cel mai pesimist scenariu al băncii este legat de embargoul arab asupra petrolului din 1973, care a avut loc în timpul războiului arab-israelian. O astfel de perturbare ar putea scoate de pe piață până la opt milioane de barili de petrol pe zi și ar putea duce prețurile la valoarea de 157 de dolari pe baril.
Un rezultat mai puțin grav, dar totuși perturbator, ar fi dacă războiul ar evolua ca în cazul războiului din 2003 din Irak, cu reducerea aprovizionării cu petrol cu cinci milioane de barili pe zi și creșterea prețurilor cu până la 35%, până la 121 de dolari pe baril.
Un rezultat mai modest ar fi dacă conflictul s-ar asemăna cu războiul civil din Libia din 2011, cu pierderi de două milioane de barili pe zi de pe piețele globale și creșterea prețurilor cu până la 13%, la 102 dolari pe baril.
Oficialii Băncii Mondiale au avertizat că efectele asupra inflației și a economiei globale depind de durata conflictului și de cât timp prețurile petrolului rămân ridicate
Ei au spus că, dacă prețurile ridicate la petrol sunt susținute, aceasta ar conduce la creșterea prețurilor la alimente, metale industriale și aur.
Statele Unite și Europa au încercat să evite creșterea bruscă a prețurilor la petrol pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina
Națiunile occidentale au impus un plafon de prețuri pentru exporturile de energie ale Rusiei, o mișcare menită să limiteze veniturile din petrol ale Moscovei, în timp ce asigură continuarea aprovizionării cu petrol.
Administrația Biden a apelat, de asemenea, la Rezerva sa Strategică de Petrol pentru a atenua presiunile asupra prețurilor petrolului. Un oficial superior al administrației a declarat săptămâna trecută pentru New York Times că președintele Biden ar putea autoriza o nouă rundă de eliberări din Rezerva Strategică de Petrol a țării, o stocare de urgență a țițeiului crud care este depozitată în peșterile subterane de sare din apropierea Golfului Mexic.
Oficialii administrației Biden au minimizat în mod public îngrijorările lor cu privire la impactul economic al conflictului, afirmând că este prea devreme să prevadă consecințele.
Secretarul Trezoreriei, Janet L. Yellen, a remarcat la un eveniment Bloomberg News săptămâna trecută că prețurile la petrol au rămas în general stabile până acum și că încă nu a văzut semne că războiul ar avea consecințe economice globale.
„Ce s-ar putea întâmpla dacă războiul se extinde?”, a spus Yellen. „Desigur, ar putea apărea consecințe semnificative”.
Sursa foto: Shutterstock
