Bacău: Vilă care i-a aparținut lui Sorin Ovidiu Vîntu, scoasă la vânzare prin executare silită. Atât Primăria, cât și Consiliul Județean intenționează achiziția. Localnicii vor transformarea sa într-un hub cultural  | AUDIO

Situație administrativă fără precedent la Bacău, unde autoritățile locale au intrat într-un impas juridic încercând să salveze același monument istoric. Este vorba despre „Casa Pătrășcanu”, imobil ce i-a aparținut omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, scos acum la vânzare prin executare silită. Atât Primăria, cât și Consiliul Județean și-au exprimat oficial dreptul de preempțiune și, implicit, intenția de a cumpăra clădirea, însă legislația actuală nu prevede cine are prioritate în acest caz.

Cunoscută de localnici drept „vila lui Vîntu”, clădirea are aproape 100 de ani. Ridicată de un medic renumit în anii ’30, vila a fost naționalizată și folosită ca reședință de foștii prim-secretari comuniști ai județului, pentru ca după Revoluție să fie cumpărată de Sorin Ovidiu Vîntu. Monumentul istoric este evaluat la peste 450.000 de euro, fiind scos la vânzare de un lichidator judiciar.

Direcția de Cultură nu a fost interesată de imobil. Consiliul Local Bacău a votat însă pentru cumpărarea imobilului, reluând practic intenția pe care a avut-o și în urmă cu 14 ani, când a mai existat o hotărâre similară, dar în urma căreia municipalitatea nu a reușit să cumpere vila. Acum însă și Consiliul Județean a adoptat o hotărâre similară.

Președintele Consiliului Județean Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț, a explicat că demersul a venit în urma consultării cetățenilor, care își doresc transformarea spațiului într-un hub cultural

„Un centru cultural, un teatru de animație, un teatru pentru copii, un teatru de păpuși, un muzeu al municipalității sau o casă memorială”, a spus președintele Consiliului Județean Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț.

Deși ambele instituții vor să protejeze patrimoniul, nu e clar cine are întâietate. Asta din cauza unei lacune în Legea 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice. Actul normativ stipulează că dreptul de preempțiune se transferă de la stat către autoritățile publice locale, însă nu stabilește o ierarhie clară între municipiu și județ în cazul în care ambele își exercită această opțiune simultan.

Cel mai probabil, însă, lichidatorul va organiza o licitație publică, al cărei câștigător să fie cine dă mai mult. În această situație nu-i exclus să apară și investitori privați, iar clădirea să nu ajungă în proprietatea nici uneia dintre administrațiile locale.