Avocatul Poporului: Decretul stării de urgenţă nu menţionează restricţionarea libertăţii de exprimare

Avocatul Poporului atrage atenția că decretul stării de urgenţă nu menţionează restricţionarea libertăţii de exprimare.

Instituția solicită Grupului de Comunicare Strategică lămuriri privind monitorizarea şi analiza ştirilor false, dorind să afle care este procedura de sesizare şi cea prin care este monitorizată apariţia ştirilor false în contextul pandemiei de coronavirus, care este cadrul legal care detaliază aceste situaţii, dar şi din ce perspectivă sunt analizate ştirile în legătură cu care există suspiciuni.

Avocatul Poporului susține că, în perioada care a urmat instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României, a luat act despre solicitările adresate Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) de către Ministerul Afacerilor Interne, la propunerea Grupului de Comunicare Strategică, în sensul închiderii mai multor site-uri despre care s-a apreciat că difuzează ştiri false cu privire la evoluţia epidemiei de SARS-CoV-2, cu potenţial a crea panică în rândul populaţiei.

“Ministerul Afacerilor Interne ne-a informat cu privire la modalitatea concretă prin care sunt analizate sesizările cu privire la conţinutul acestora şi cu privire la măsurile care se iau în acest sens. Avocatul Poporului precizează că nici decretul privind instituirea stării de urgenţă, nici cel privind prelungirea acestei măsuri nu menţionează libertatea de exprimare între drepturile al căror exerciţiu urmează să fie restricţionat în această perioadă”, se precizează într-un comunicat.

“Care este procedura de sesizare şi cea prin care monitorizaţi apariţia ştirilor false în contextul actualei crize cauzate de epidemia de SARS-CoV-2? Vă rugăm să ne indicaţi cadrul legal aplicabil, care detaliază aceste situaţii şi care permite asemenea interpretări; Din ce perspectivă sunt analizate ştirile în legătură cu care există suspiciuni în ceea ce priveşte autenticitatea, credibilitatea surselor, dar şi a celor fără fundament ştiinţific?”, se întreabă Avocatul Poporului.

Instituția condusă de Renate Webber mai întreabă Grupul de Comunicare Strategică cum este realizată analiza, în raport de conţinutul informaţiilor, autenticitatea şi exactitatea acestora, credibilitatea site-urilor care găzduiesc informaţia, credibilitatea surselor, dar şi scopul urmărit prin publicarea respectivelor informaţii şi dacă există, la nivelul Grupului intenţia identificării şi dezvoltării altor modalităţi de avertizare a populaţiei cu privire la ştirile false, un plan în acest sens.

Avocatul Poporului consideră că aceste clarificări se impun şi în contextul în care Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi-a exprimat, la sfârşitul lunii martie, îngrijorarea în legătură cu Decretul privind instituirea stării de urgenţă, subliniind importanţa liberei circulaţii a informaţiilor şi a dreptului presei de a relata despre pandemie şi despre politicile guvernamentale.

În comunicat este menționat cazul unei tinere din judeţul Cluj, care a fost amendată de Poliţia Locală pentru o postare critică pe o reţea de socializare, la adresa primarului localităţii.

“Din informaţiile obţinute prin intermediul mass-media, conduita poliţiei locale nu este singulară, existând şi alte situaţii similare pentru care au fost aplicate sancţiuni contravenţionale de-a lungul timpului. Precizăm că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a fost constantă în sensul că «statul nu are dreptul să sancţioneze şi, astfel, să inhibe criticarea persoanelor care deţin funcţii publice, atunci când se pun în discuţie chestiuni de interes public», chiar dacă acea critică s-ar realiza prin expresii jignitoare, sau ofensatoare, deşi nu a fost cazul despre aşa ceva în postarea sus indicată”, mai precizează în comunicat.

“Prezenta solicitare are în vedere opinia exprimată în mod constant de Avocatul Poporului, în sensul că nu se poate vorbi despre libertatea de exprimare fără existenţa libertăţii de opinie, deoarece aceasta permite oricăror persoane fizice să participe la viaţa politică, socială, culturală, manifestându-şi public opiniile, gândurile, credinţele. Cu alte cuvinte, orice formă de cenzurare a acestora ar putea conduce la o ingerinţă gravă asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, a mai transmis Avocatul Poporului.