Autorizațiile de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB
Finalul de an aduce o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spații.
Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizații de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.
Pentru clădirile publice, această obligație era deja valabilă încă de la finalul lui 2018.
Ce înseamnă o clădire cu un consum de energie aproape egal cu zero?
Deși nu există o definiție unitară la nivel european, vorbim despre „o clădire cu performanță energetică foarte ridicată, care are o reducere substanțială a consumului de energie pentru servicii energetice.
Fără să ai nicio diminuare de confort termic, cantitatea de energie necesară a fi consumată în clădire este mai mică cu cel puțin 60% față de o clădire obișnuită, iar un procent important din consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile (energie fotovoltaică sau eoliană), pompe de căldură sau agent termic din sistemul centralizat de încălzire, în perspectiva eficientizării și decarbonării acestuia”, explică Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă.
În legislația națională, clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este acea „clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021”.
Performanță energetică înseamnă necesarul de energie pentru a răspunde nevoilor legate de utilizarea normală a clădirii – necesități care includ, în principal, încălzirea, apa caldă menajeră, răcirea, ventilarea și iluminatul. Pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 și după 2051, procentul obligatoriu de energie din surse regenerabile se va stabili prin hotărâre a Guvernului.
Totodată, primarii localităților cu mai mult de 5.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri locale multianuale pentru creșterea numărului de clădiri noi și existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferențiate în funcție de zonele climatice și de funcțiunile clădirilor.
Clădirile, printre principalii consumatori de energie din UE
Prevederile de mai sus sunt incluse în Legea nr. 101/2020, ce modifică Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și care transpune Directiva 2018/844/UE din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică.
Clădirile reprezintă un segment esențial al politicii UE privind eficiența energetică, deoarece ele sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie și pentru o mare parte din emisiile de dioxid de carbon (CO2).
Comisia Europeană și-a impus ca obiectiv ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050, ceea ce necesită decarbonarea sectorului clădirilor.
Directiva privind performanța energetică impune statelor membre să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, atât în cazul clădirilor noi, cât prin renovarea clădirilor existente.
„Renovarea clădirilor vechi pentru a le aduce la standardul nZEB este crucială, pentru că ele reprezintă cea mai mare parte a parcului imobiliar, iar cele mai multe vor fi în folosință și în 2050. În România, renovarea extinsă este cu atât mai importantă, dat fiind că cele mai multe clădiri sunt vechi și într-o condiție mult mai precară ca în vestul Europei”, mai declară Radu Dudău.
