AUTONOMIA TINUTULUI SECUIESC – UDMR a prezentat proiectul despre care sustine ca nu afecteaza integritatea Romaniei

Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să devină o regiune autonomă, cu buget propriu și un guvern regional cu sediul la Sfântu Gheorghe.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie ‘ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut’.

Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional și unul executiv cu președinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

Organizarea administrativă propusa pentru Ținutul Secuiesc

Documentul prezentat de Kelemen Hunor menţionează că Executivul regional își are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, și dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.

‘Organele regiunii sunt: consiliul regional și executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc. Alegerile se vor desfășura separat pentru reprezentanții fiecărei comunităţi naţionale, componența consiliului trebuind să corespundă proporției acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege’, se mai arată în proiect.

Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii.

‘Consiliul regional îşi alege preşedintele și cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă’, se arată în proiectul UDMR.

Ce se întâmplă cu autoritățile județene?

În proiectul UDMR, consiliile judeţene nu se desfiinţează şi se arată că autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean, ‘compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele Consiliului Judeţean ales prin vot direct’.

‘Atribuţiile Consiliului Judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi. Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, Consiliul Judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, modul de demitere a conducerii executive, cazurile de neeligibilitate şi incompatibilitate în domeniile sus menţionate, dreptul de iniţiativă a populaţiei la organizarea de referendum judeţean’, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul menţionează că în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţilor română şi maghiară şi că preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul.

‘În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. (…) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene’, se arată în document.

În proiect se menţionează că avizul judeţului ‘este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv’, fiind obligatoriu şi pentru ‘lucrările de amenajare a apelor curgătoare și necurgătoare’.

Bugetul Ținutului Secuiesc: taxarea jocurilor de noroc, cote de la bugetul României și o nouă administrație fiscală

Documentul menţionează, legat de colectarea impozitelor şi taxelor care se generează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, că acestea se realizează de către ‘Direcţia Generală Regională a Finanţelor publice Miercurea Ciuc’, prin structurile subordonate acesteia. În aria de competenţă regională a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Miercurea Ciuc intră judeţele Covasna, Harghita şi Mureş

Potrivit proiectului UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc, prezentat de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, la bugetul regiunii se constituie venit şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.

‘Se fac venit al bugetului regiunii următoarele: 50 la sută din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii, 20 la sută din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea, 12 la sută din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii, 50 la sută din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune’, se arată în documentul citat.

De asemenea, în vederea finanţării noilor atribuţii prevăzute de statutul autonom al Ţinutului Secuiesc, veniturile bugetelor judeţelor din cadrul regiunii se suplimentează cu cote defalcate din veniturile bugetului de stat.

‘Se suplimentează cu cote defalcate din veniturile bugetului de stat 50 la sută din veniturile din concesiuni şi închirieri aferente obiectivelor concesionate sau închiriate în raza judeţului, 50 la sută din acciza aplicată pe produsele energetice şi tutun produse/vândute în judeţ, 50 la sută din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din judeţ, după efectuarea restituirilor către acestea, 50 la sută din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi, 50 la sută veniturile din taxe administrative, 90 la sută din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice’, se menţionează în proiect.

Patrimoniul statului devine patrimoniul Secuimii

Proiectul UDMR prevede că drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a statutului Ţinutului Secuiesc, ‘constituie patrimoniul inalienabil al regiunii’.

‘Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii. Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, de apă minerală a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale, precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii’, se arată în proiect.

De asemenea, imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii, iar judeţele, conform noilor reglementări, ‘pe teritoriul lor, intră în posesia bunurilor şi drepturilor de natură imobiliară ale statului cu excepţia celor de interes militar şi a serviciilor de interes naţional sau de interes regional’.