Augustin Lazăr: „Trebuia făcut un studiu de impact privind recursul compensatoriu”

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, susține că trebuia făcut un studiu de impact privind recursul compensatoriu în urmă cu 2 ani și că se observă un grad de agresivitate la care au contribuit cei care au fost eliberați, parchetele fiind în situația de a depune din nou eforturi pentru a-i prinde.

„Este foarte clar că este nevoie de soluții legislative. Noi avem experți, avem resurse. Aceste lucruri trebuiau făcute încă de acum 2 ani. Poziția Ministerului Public a fost mereu că trebuie făcute studii de impact înainte să se adopte soluții legislative. Acum vedem și noi că soluțiile legislative trebuie luate și mai presus de toate trebuie f-ăcute investiții în spații de deținere. România a fost condamnată tocmai pentru condițiile de deținere care nu sunt la standarde europene. Înainte de a căuta vinovați pentru această legislație în curs trebuie să ne gândim la soluțiile concrete, la investițiile în spațiile de reținere”, a declarat Aguustin Lazăr, la ieșirea din sediul CSM.

Potrivit procurorului general, Ministerul Justiției și Guvernul trebuie să găsească o soluție, pentru că acestea sunt instituțiile care conduc strategia de politică penală. Augustin Lazăr a mai spus că nu se poate spune că agresivitatea a scăzut, după ce a intrat în vigoare legea recursului compensatoriu.

„Dimpotrivă, există un anume grad de nervozitate pe care-l observăm, iar persoane care au ieșit din mediul penitenciar au avut o contribuție la valul de agresivitate pe care-l observăm. (…) Ministerul Public, cu resursele pe care le are, după ce a investit o dată și a exercitat acțiunea penală împotriva acelor persoane, a fost pus din nou în situația să îi prindă, din nou să le dovedească vinovăția, să exercite acțiunea penală împotriva acestor persoane. Noi, dacă am fi făcut studiile de impact, puteam cu ușurință să prevedem acest lucru”, a mai spus Augustin Lazăr.

Tudorel Toader a spus, într-o declarație de presă susținută miercuri, că o statistică a ANP arată o scădere a numărului de deținuți, o scădere a celor care au beneficiat de liberare condiționată, dar și o scădere a celor care au revenit în penitenciare.