Anul 2023 va fi cel mai cald din istorie anunță Serviciul European Copernicus | AUDIO
După o lună noiembrie cu recorduri de temperatură (a şasea lună la rând), anul 2023 va fi cel mai cald din istorie, a anunțat azi Serviciul European Copernicus. Pe măsură ce planeta se încălzește la niveluri tot mai periculoase, omenirea se confruntă cu “efecte de domino devastatoare, precum instabilitatea calotei glaciare sau pierderea ecosistemelor din pădurile tropicale”, avertizează oamenii de știință.
Cu o temperatură medie globală de peste 14°C, noiembrie 2023 a depășit recordul stabilit în noiembrie 2020. 2023 are acum şase luni şi două anotimpuri care au depăşit recordurile si devine cel mai călduros an înregistrat vreodată în istorie, se arată în comunicatul Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice.
Fenomenul El Nino nu a atins apogeul
Fenomenul El Nino deasupra Pacificului , care determină creşterea temperaturilor, nu a ajuns încă la apogeu. Întinderea banchizei de gheaţă din Arctica si Antarctica a continuat să înregistreze minime lunare. În timp ce seceta a afectat luna trecută multe regiuni din Statele Unite, Asia Centrală şi de Est, dar mai ales America de Sud, Europa a avut parte de ploi abundente, în urma furtunii Ciaran.
Consecințele încălzirii cu 1,5 grade Celsius peste temperaturile preindustriale
Potrivit raportului Global Tipping Points, trei praguri naturale importante ar putea fi atinse în anii 2030 dacă lumea se încălzește cu 1,5C peste temperaturile preindustriale.
Sunt amenințări de o magnitudine cu care omenirea nu s-a confruntat niciodată, a declarat Tim Lenton, de la Universiatea din Exeter, Regatul Unit.
”Punctele de cotitură aflate în pericol includ prăbușirea marilor calote de gheață din Groenlanda și Antarctica de Vest, moartea recifelor de corali în apele calde și dezghețarea generalizată a permafrostului ( solurilor din zona polară. n.r.)” a explicat acesta.
Oamenii de știință avertizează că în unele regiuni, în pericol de disparitie sunt pădurile de mangrove dacă temperaturile cresc, apoi pădurile boreale, cunoscute sub denumirea de taiga, si care ocupă aproximativ 16% din suprafața terestră, în nordul Europei, Asiei și al Americii de Nord.
Foto: Shutterstock
