Alex Florența: România a fost ținta predilectă a unor campanii ample hibride în contextul scrutinurilor electorale din 2024. Actorii ostili au urmărit modelarea continuă a opiniei publice | AUDIO
Sursa foto: INQUAM Photos / Pana Tdor
România a fost și este ținta atacurilor hibride coordonate din Rusia, spune procurorul general al României. Alex Florența a explicat, astăzi, într-o conferință de presă mecanismele prin care Rusia a încercat să manipuleze populația pentru a susține un anumit candidat la alegerile prezidențiale de anul trecut.
Potrivit procurorului general, au fost identificate patru firme care au legături cu Rusia și care au derulat campanii de dezinformare și manipulare în interesul fostului candidat independent la prezidențiale, Călin Georgescu.
România a fost ținta predilectă a unor campanii ample hibride în contextul scrutinurilor electorale din 2024
Atacuri cibernetice lansate de hackeri la adresa instituțiilor publice din România și campanii de manipulare a populației pe rețelele de socializare, acestea au fost principalele instrumente folosite înaintea și în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, spune procurorilor general al României, Alex Florența.
”Actorii ostili au urmărit modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și diluarea gradului de coeziune la nivelul populației. Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de micro targetare a populației, dezinformare și influențare electorală” a explicat Alex Florența.
Patru companii cu legături certe în Federația Rusă au derulat activități informaționale înainte și timpul alegerilor din 2024
Anchetatorii au identificat 4 companii care au legături cu Rusia și care anul trecut au derulat campanii pentru manipularea populației în vederea susținerii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Aceste campanii se derulau pe anumite pagini web, special create pentru distribuirea conținutului malițios, pe pagini de social media cu conținut generat de AI, sau printr-o rețea de influenceri.
În campania de dezinformare și manipulare a populației s-au folosit conturi false pe rețelele de socializare, precum și rețele de boți care amplifică vizibilitatea anumitor conținuturi, a mai explicat procurorul Alex Florența.
Până să se ajungă la dezinformări și manipulări, s-au efectuat sondaje pentru determina preferințele de conținut ale celor care urmau a fi manipulați și astfel s-au construit 4 tipuri de narative: identitar nostalgic, conspiraționist, zone de religie și spiritualitate și medicina alternativă. Prin reclame mascate despre aceste tipuri de conținut, oamenii erau atrași pe anumite siteuri unde erau bombardați cu instigări la ură, informații trunchiate, prezentate de așa manieră încât să pară a fi emise de surse oficiale.
