Alegeri europene, 26 mai 2019: Cu ce se vor confrunta următorul Parlament şi următoarea Comisie
Următorul Parlament European, al nostru şi al celorlalţi 488 de milioane de cetăţeni ai Uniunii, îşi începe activitatea în luna iulie.
Printre marile probleme aflate pe agendă se află reforma migraţiei, a Spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi Apărarea.
În ceea ce priveşte migraţia din afara spaţiului comun, Parlamentul a făcut recent un prin pas: a decis înfiinţarea şi operaţionalizarea completă până în 2027, a unui corp permanent format din 10.000 de polițiști de frontieră, agenţi de coastă și experți în materie de returnare.
Aceştia vor avea inclusiv misiunea de a interveni militar în caz de nevoie, dar numai cu autorizarea prealabilă a statului membru pe teritoriul căruia are loc acţiunea.
În ceea ce priveşte reforma Schengen, ea stagnează inclusiv din cauza opoziţiei unor state membre de a ne primi şi pe noi în spaţiul de liberă circulaţie.
Apărarea comună europeană este un alt motiv de dispută în cadrul Uniunii. În timp ce Franţa şi Germania pledează pentru formarea unei Armate comunitare, statele din Est consideră că NATO nu trebuie subminată şi nici dublată de nicio altă structură.
Deocamdată, liderii Uniunii au convenit să înfiinţeze o structură de cooperare structurată permanentă denumită PESCO.
Nu este însă vorba despre o Armată ci despre angajamente, planuri şi un fond alocat dezvoltării de noi tehnologii militare.
Instituţia a fost introdusă prin Tratatul de la Lisabona, dar ea a prins viaţă numai după ce Rusia a intervenit brutal în Ucraina şi după ce preşedintele American, Donald Trump, a acuzat că în timp ce SUA asigură mare parte din bugetul NATO, unii aliaţi europeni nu contribuie nici măcar cu sumele promise la securitatea colectivă.
