Administrația Penitenciarelor: Nu putem caza deținuți în unitățile puse la dispoziție de MApN – AUDIO

În fostele unităţi militare preluate de la Ministerul Apărării din 1998 până în 2016 nu pot fi cazaţi deţinuţi, pentru că sunt clădiri degradate 70-80 la sută, configurarea lor nu respectă cerinţele minime de siguranţă şi securitate, iar lucrările pentru a le aduce la un standard minim de cazare ar dura trei sau patru ani, a declarat, vineri, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe. Acesta a precizat că ar fi nevoie şi de 300 de angajaţi în plus pentru aceste spaţii.

Şeful ANP a făcut aceste precizări după ce Ministerul Public a propus folosirea unor unităţi militare dezafectate pentru amenajarea unor noi locuri de detenţie, ca soluţie la problema supraaglomerării din închisori şi ca alternativă la proiectul de graţiere elaborat de Guvern. 

Referitor la preluarea spaţiilor disponibilizate de către diferite instituţii publice, pentru că nu este vorba doar de spaţiile oferite de către Ministerul Apărării Naţionale, în perioada 1998-2015, ANP a preluat 12 foste unităţi, din care opt au clădiri în componenţă, iar patru sunt fără clădiri. Aceste spaţii nu au putut fi populate cu persoane private de libertate în perioada care a trecut şi nici în prezent, deoarece aceste clădiri sunt 70-80 la sută degradate, iar configurarea lor, aşa cum au fost create, clădite, nu respectă cerinţele minime de siguranţă şi securitate privind cazarea unor persoane”, a spus Marius Vulpe.

Directorul ANP a precizat că pentru aceste spaţii trebuie făcută o expertiză tehnică, ca să se stabilească gradul de uzură şi de stabilitate, dar şi ample lucrări de construcţii şi instalaţii.

Este o soluţie falsă că mâine putem duce deţinuţi acolo. Necesită investiţii care în mod normal, conform calculelor specialiştilor din sistemul penitenciar, ar dura circa trei sau patru ani pentru a reuşi să le aducem la standardul minim de cazare a deţinuţilor”, a adăugat Marius Vulpe.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

El a mai arătat că pentru fiecare nou spaţiu, indiferent de capacitatea lui de cazare, trebuie angajaţi  lucrători de penitenciar, care să păzească deţinuţii, să le acorde ajutor şi să îi hrănească.

„Avem nevoie de circa 300 de angajaţi în plus şi, aşa cum ştiţi, din bugetul oricărei instituţii publice, circa 70 la sută sunt cheltuieli de personal, cu salariile”, a mai spus Vulpe.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Directorul ANP a precizat că, în 2016, au fost oferite de către Ministerul Apărării Naţionale alte zece imobile, care de asemenea nu pot fi folosite la cazarea deţinuţilor pentru necesită investiţii, arătând că aceste unităţi sunt din Reşiţa, Lugoj, Hanul Conachii, Galaţi, Tecuci, Râmnicu Sărat, Piatra Neamţ, Harghita, Sighişoara şi Aiud.

„S-au făcut evaluări vizuale de către directorii de penitenciare în raza cărora se află şi acestea zece, la fel ca şi celelalte din perioada 1998-2015, nu pot fi folosite pentru cazarea deţinuţilor pentru că, de asemenea, necesită investiţii, reparaţii, unele dintre ele necesită defrişări de arbori pe circa 80 la sută din suprafaţă.

Ministerul Public a propus, joi, transferul unor unităţi militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul Justiţiei în vederea amenajării unor noi locuri de detenţie, ca soluţie la problema supraaglomerării din închisori şi ca alternativă la proiectul de graţiere elaborat de Guvern.

O astfel de iniţiativă a existat şi în toamna anului trecut, dar ministrul Justiţiei de atunci, Raluca Prună, a spus, la vremea respectivă, că transformarea în penitenciare a cazărmilor puse la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale poate fi mai scumpă decât extinderea spaţiilor de detenţie deja existente.

Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea unor deţinuţi aducând ca argument problema supraaglomerării din penitenciare.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.

Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017.

Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017. 





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS