Mai sunt mai puțin de două luni până la primele alegeri din acest super an electoral. Românii sunt chemați la urne pentru a-și alege primarul, viitorul Consiliu Local, președintele de Consiliu Județean și consilierii județeni. Alegerile locale sunt comasate cu cele europarlamentare, unde românii ar urma să trimită la Bruxelles 33 de eurodeputați. Acest prim scrutin va avea loc pe 9 iunie, iar în septembrie mergem iar la vot pentru a alege viitorul președinte al țării. Anul electoral se va încheia cu o nouă chemare la urne, pentru a alege viitorul Parlament.
Oficial, prima campanie electorală începe pe data de 10 mai 2024. Neoficial, toate partidele sunt deja în campanie iar candidații sau potențialii viitori candidați la fel.
Europa FM vă propune o dezbatere despre rolul și importanța votului. Încercăm, pentru început, să răspundem la o întrebare simplă: de ce votăm? Liliana Nicolae a stat de vorbă cu specialiști, dar și cu oameni obișnuiți.
De ce votează românii? „Mă îmbrac frumos și mă duc la alegeri, ca și la liturghie”
- „Păi cum să nu votăm? Păi, dacă noi nu votăm, ăla nu votează, ăla nu votează… Ce se întâmplă? E dreptul nostru să ne exprimăm opinia, poate, poate, poate… E greu să mai ajungem la mai bine, dar asta este! Până la urmă și acum e bine”.
- „Chiar dacă mergem, chiar dacă nu mergem, cineva va fi ales. Prin urmare, este esențial să mergem noi și să ne exercităm noi acest drept și știm cu conștiința noastră că am mers și am votat pe cineva și am acordat votul de încredere”.
- „Fiind la mine acasă, și având acest drept, mă îmbrac frumos și mă duc la alegeri, ca și la liturghie”.
- „Da, merg la vot, să încerc să mișc lucrurile astea care s-au oprit acum. La toate merg. Am mers în fiecare am, pentru că e datorie cetățenească”.
Septimius Pârvu, despre vot: „Este instrumentul esențial care, în primul rând, ne asigură că suntem parte a unei comunități, și faptul că putem să exprimăm ceea ce credem și am vrea să vedem în jurul nostru”
Așadar, de ce votăm?
„Votul, în primul rând, este unul dintre drepturile fundamentale pe care le avem într-o democrație și pe care ar trebui să-l folosim cât mai judicios, pentru că îi alegem pe cei care iau decizii legate de tot ce se întâmplă în jurul nostru. Ne plângem foarte des că nu ne place ce se întâmplă în jurul nostru, dar acesta este primul pas pe care putem să-l facem pentru a ne asigura că ceea ce există în comunitatea noatră coincide cu nevoile pe care le avem ca alegători”, explică Septimius Pârvu.
Septimius Pârvu este expert în bună guvernare și procese electorale în cadrul Expert Forum. Analizează clientelismul politic, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și a publicat un număr important de rapoarte cu privire la aceste teme. În cadrul programului dedicat finanțării politice, a dezvoltat singura platformă din România care include date despre istoria finanțării partidelor politice și campaniilor electorale din ultimii 15 ani – www.banipartide.ro.
„Este instrumentul esențial care, în primul rând, ne asigură că suntem parte a unei comunități, și faptul că putem să ne exprimăm ceea ce credem și am vrea să vedem în jurul nostru. Cred că, uneori, luăm dreptul de vot ca atare și nu apreciem câteodată ce înseamnă să votezi într-o țară liberă.
Sunt foarte multe țări în jurul nostru care nu au aceeași libertate. Poate se duc să voteze, dar nu ai foarte multe opțiuni, sau chiar dacă ai… știi dinainte cine iese. Chiar dacă opțiunile politice nu sunt mereu cele mai fericite, dar faptul că există măcar o diversitate, că există posibilitatea să faci campanie, să participi la evenimente, să fii parte din acest proces… Cred că e foarte important și ar trebui să apreciem foarte mult”, adaugă Septimius Pârvu, de la Expert Forum.
Radu Carp: „Votăm pentru că suntem 19 milioane de locuitori în România și nu ne putem aduna într-o piața publică, pentru a lua decizii. Avem nevoie să luăm decizii prin reprezentanți, prin aleșii noștri”
„Votăm pentru că suntem o democrație reprezentativă. Cu alte cuvinte, deciziile se iau prin reprezentanți, și nu direct”, spune, la rândul lui, profesorul universitar Radu Carp, de la Facultatea de Ştiinţe Politice, din cadrul Universității Bucureşti.
Printre domeniile pe care le cercetează Radu Carp se află buna guvernare, regimul politic european, populismul – cu partidele, liderii și mișcările lor.
„Votăm pentru că suntem 19 milioane de locuitori în România și nu ne putem aduna într-o piața publică, pentru a lua decizii. Avem nevoie să luăm decizii prin reprezentanți, prin aleșii noștri. Îi mandatăm o dată la 4 ani să ne reprezinte interesele. Acuma, în ce măsură, ei le reprezintă, e o altă poveste, dar îi putem sancționa o dată la 4 ani”, mai spune profesorul universitar Radu Carp.
Radu Carp: „Ceea ce contează este și cantitatea, dar și calitatea votului”
De când sunt alegeri libere în România, prezența la vot a fluctuat semnificativ. S-a ajuns de la entuziasmul celor 86% dintre alegători care au participat la primul scutin de după 1989 (alegeri în urma cărora, Ion Iliescu a devenit președinte, pe 20 mai 1990), la absenteismul masiv de la alegerile legislative din 6 decembrie 2020, când doar 33% dintre alegători au mers să voteze (alegeri în urma cărora PNL a ajuns la guvernare).
Însă, mai important decât numărul votanților este calitatea votului pe care-l acordăm – spune profesorul universitar Radu Carp.
„S-ar putea crede la prima vedere că democrația se măsoară prin participare. Dar, în foarte multe democrații, un plus de participare aduce la vot, mai degrabă, opiniile extremiste. Ceea ce contează este și cantitatea, dar și calitatea votului.
Asta înseamnă că chiar și în condițiile unei participări reduse democrația se manifestă plenar. Sigur că e de dorit să existe o participare cât mai largă. Dar, repet, există acest risc. În general, cei care nu sunt hotărâți să vină la vot nu au opinii în favoarea democrației.
Așa încât, e mai bine să nu existe prea multă preocupare pentru cum anume să fie atrași oamenii la vot, ci mai degrabă pentru ce să fie atrași la vot. Ce li se oferă prin programele partidelor politice sau ale candidaților independenți”, mai spune profesorul universitar Radu Carp.
Septimius Pârvu: „De multe ori, cred că participarea este crescută și de nemulțumiri punctuale față de guvernarea din acel moment sau față de ceva ce se întâmplă în viața politică”
„Au fost momente în care participarea a fost mai ridicată. Acum mă gândesc și la alegerile europarlamentare de data trecută, din 2019. De obicei, România este codașă când vine vorba de participarea mai ales la europarlamentare. Probabil la locale și la prezidențiale există o participare mai crescută. La locale, pentru că sigur, suntem aproape de ceea ce îl interesează pe alegător, este în comunitate, este primarul, consilierul local. La prezidențiale, din nou, este o luptă mai personalizată și atunci există și un interes mai mare în a vota”, adaugă Septimius Pârvu, de la Expert Forum.
„Deci, de multe ori, cred că participarea este crescută și de nemulțumiri punctuale față de guvernarea din acel moment sau față de ceva ce se întâmplă în viața politică și din, aș zice cumva din fericire, partidele politice din România au știut tot timpul să creeze nemulțumiri – ceea ce a crescut și participarea în multe instanțe, dar am văzut și momente în care – dacă ne uităm la anul 2020; este adevărat că am avut și o pandemie, însă participarea a fost foarte proastă și la locale și la parlamentare”, mai spune Septimius Pârvu.
Radu Carp: „Absența la vot poate fi justificată prin apartenența la un grup care refuză să vadă în politică o modalitate de a rezolva problemele acelui grup” / Localnic: „Toată lumea care își pune fundul pe scaun nu ne aduce nouă să mâncăm. E pentru ei”
Motivele pentru care cei care aleg să nu aleagă odată la 4 ani diferă și ele de la un scrutin la altul. Contează contextul, contează oferta electorală, dar și cultura politică și implicarea civică.
La acestea din urmă – spune profesorul Radu Carp – România are mult de recuperat.
„Este vorba și de cultura politică, cultura civică, dar nu numai atât. Este vorba și de comportamentul și raportarea față de societate. O raportare, să zicem, mai puțin conștientă față de societate, o indiferență față de ce se întâmplă se traduce prin absența la vot. Dar nu numai. Absența la vot poate fi justificată prin apartenența la un grup care refuză să vadă în politică o modalitate de a rezolva problemele acelui grup. Există grupări care pur și simplu au alte preocupări și preferă să meargă la o partidă de pescuit decât să voteze”, mai explică profesorul Radu Carp.
- „Mă duc pe malul gârlei să prind pești. Și dacă prind trei pești îmi fac mâncare la copii. Așa mă duc să-i votez pe ei ca să le fac pungile mari? Nu se poate. Cine vrea să-i voteze să-i voteze. Eu mă duc la pește, doamnă”, spune un bărbat. „Eu dacă mă duc și fur o găină îmi dă cinci ani. Ăia dacă fură diplomate de bani îi bagă pe aici și îi scoate pe partea cealaltă. Că e bolnavi”, adaugă bărbatul.
- „Toată lumea care își pune fundul pe scaun nu ne aduce nouă să mâncăm. E pentru ei”, spune un alt bărbat.
„Paradoxal, în primii ani după Revoluție, rotația elitelor era mult mai vizibilă, mult mai clară. Mult mai mulți oameni acceptau să intre în politică pentru a-și îndeplini anumite scopuri. Noi vedem în ultimii ani un număr foarte, foarte redus de persoane care sunt captate de politică, vedem persoane care intră în politică temporar, adică doar pentru o candidatură sau alta. Și renunță imediat după alegeri doar în cazul în care nu sunt aleși. Deci, este un fenomen de retragere din politică care se manifestă și prin numărul foarte redus de militanți, suporteri și de membri de partid”, explică profesorul Radu Carp.
Radu Carp: „Noi nu avem o evidență foarte exactă a membrilor de partid în așa fel încât nu ne putem baza decât pe cifrele partidelor, dar și acestea sunt scăzute”
În realitate, nu se știe câți români fac activ politică. Nu există o statistică în afară de cea oferită de partidele politice, care raportează numărul de membri. Și nimeni nu a verificat vreodată autenticitatea acestor raportări.
La sfârşitul anilor 80, patru milioane de români erau membri ai Partidului Comunist Român. Asta însemna 18% din populația României. Se mima democraţia şi, la fiecare 4 ani, erau organizate alegeri, și – de fiecare dată – într-un procent aproape absolut, Nicolae Ceușescu era reales.
La ultimele alegeri, în 2020, Libertatea a interogat partidele cu privire la numărul de membri:
- PSD avea atunci, potrivit propriilor statistici comunicate publicației, în jur de 400.000 membri;
- PNL, conform răspunsului oficial către Libertatea, avea în jur de 200.000 de membri;
- USR-PLUS avea 55.000 de membri;
- AUR avea, în momentul alegerilor, 8.000 de membri.
Însă, și în Comunism și acum nu toți membri de partid sunt activi, adică participă activ la viața partidului. Unii nici măcar nu plătesc cotizația.
„Noi nu avem o evidență foarte exactă a membrilor de partid în așa fel încât nu ne putem baza decât pe cifrele partidelor, dar și acestea sunt scăzute. Există în lume sisteme care încearcă să aducă la suprafață această cifră a membrilor de partid condiționând, de exemplu, cotizația în funcție de numărul de membri, dar și în funcție de numărul de rezultate. Tocmai pentru a încuraja participarea politică. De exemplu, în Germania, o parte importantă a cotizației de la stat este dată în funcție de numărul de membri ai partidului politic respectiv. La noi, cifrele sunt foarte mici pentru că, de fapt, nu se discută politică”, mai spune profesorul Radu Carp.
Septimius Pârvu: „Este foarte greu în condițiile în care televizorul rămâne totuși o sursă primară de informare să mai discerni ce este adevărat și ce nu este adevărat”
În România, potrivit legii, subvenţia de la bugetul de stat se acordă partidelor în funcţie de numărul de voturi primite la alegerile parlamentare şi locale.
„Subvențiile pe care partidele le cheltuie pentru a cumpăra publicitate. Și am văzut, de exemplu, că în ianuarie PSD a cheltuit cea mai mare sumă de până acum. Vreo 10 milioane. Deci, practic, avem câteva foarte, foarte puține partide care au cheltuit foarte mult pentru a-și construi această campanie. Practic, intră deja în campania electorală cu o imagine pozitivă sau, mai rău, au plătit să nu apară anumite reclame negative la adresa partidelor.
Nici nu știm, de fapt, ce se întâmplă cu banii aceia. Dar vorbim despre zeci, peste o sută de milioane pe an. Care desigur că deformează realitatea. Și este foarte greu în condițiile în care televizorul rămâne totuși o sursă primară de informare să mai discerni ce este adevărat și ce nu este adevărat. Și de asta mi se pare foarte important ca fiecare dintre noi să judece dacă toate informațiile astea pe care le primim așa sunt reale sau sunt mai degrabă niște mesaje populiste pentru care a plătit un partid și care, sigur, are tot interesul să se promoveze”, explică Septimius Pârvu.
Radu Carp: „Politica este într-un fel oglinda societății. Dacă o societate nu valorizează democrația nu poate să valorizeze nici politica. Atunci evident că activitatea politică este aociată cu un teritoriu foarte obscur despre care nu știm foarte multe, dar bănuim rele”
Iar asta duce – spune profesorul Radu Carp – la lipsa educației politice.
Radu Carp: „Ceea ce se discută în media sau ceea ce discută politicienii nu reprezintă politică, ci reprezintă cu totul alte aspecte. Politica înseamnă dezbatere, înseamnă poziționări contrare pe un anumit subiect politic, pe anumite subiecte care țin de politicile publice. Ori asemenea puncte de vedere sunt destul de rare în România. În general, politicienii participă la diverse evenimente fără a lua cuvântul sau atunci când iau cuvântul spun lucruri foarte banale, participă la emisiuni la care se discută tot felul de aspecte, dar mai puțin politică. În așa fel încât marile dezbateri de idei trec undeva pe lângă noi”.
Liliana Nicolae: V-aș întreba dacă nu este politica atractivă și pentru că, iată, nu se mai poate face între ghilimele politică la fel ca acum 15… chiar 20 de ani?
Radu Carp: „Vedeți, aici politica este într-un fel oglinda societății. Dacă o societate nu valorizează democrația nu poate să valorizeze nici politica. Atunci evident că activitatea politică este aociată cu un teritoriu foarte obscur despre care nu știm foarte multe, dar bănuim rele. Noi nu facem în școală, de exemplu, nu studiem Constituția, drepturile fundamentale, instituțiile. Toate aceste lucruri, deși teoretic ar trebui să se facă începând cu clasa a V-a, când există această materie – Cultură Civică – toate aceste elemente nu se fac.
Nu se trezește pasiunea pentru politică de la o vârstă fragedă și atunci cei care ar fi interesați de politică sunt captivi informațiilor pe care le primesc de la o anumită vârstă când deja au anumite concepții. Elevii noștri, de liceu să spunem, nu sunt expuși fenomenului politic decât prin televizuni sau prin rețelele sociale. Ei nu învață la școală cum ar putea fi pus în dezbatere un anumit subiect, cum se formeză opiniile politice contrare. Și atunci, ei sunt cei mai vulnerabili – din categoria cea mai vulnerabilă în fața unor efecte nocive și refuză să ia parte la activități civice, să facă politică”.
Localnici: „Trebuie mers la vot. Cât mai mulți posibil”
- „Trebuie mers și ieșit la vot cât mai mulți posibil”.
- „Ca să ne exprimăm dreptul la vot pentru a alege candidații cei mai potriviți”.
- „E ușor să vorbim de pe margine. Că multe persoane spun <<Ce să mă duc eu să votez pe ăia, mă duc să fac pe ăia, să mă duc să…>>E dreptul meu. Nu mă obligă nimeni. Voi ați vrut democrație”.
Un material Europa FM, realizat de Liliana Nicolae, Ghiulfer Predescu și Ciprian Boițiu.
Sursa foto: Inquam Photos / Alberto Groşescu
