162 ani de la Unirea Principatelor Române

162 ani de la Unirea Principatelor Române vor fi marcați fără o horă tradițională, din cauza restricțiilor impuse de pandemia COVID-19, însă mai multe ceremonii, fără public sau într-un cadru restrâns, sunt programate duminică.

De Ziua Principatelor Române, ierarhii, preoţii şi diaconii Bisericii Ortodoxe vor oficia un Te Deum în toate bisericile, iar la sfârşitul slujbei vor fi trase clopotele timp de un minut. Duminică, în Catedrala Patriarhală vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi toţi cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române.

Ludovic Orban va fi prezent la manifestările organizate la Focşani, care vor începe în jurul orei 12,45.

Anca Dragu va participa, la ora 12,30, la ceremonia desfăşurată la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasată în Dealul Patriarhiei Române din Bucureşti, unde va depune o coroană de flori.

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, precum şi şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, vor prezenţi, de asemenea, de la ora 12,30, la această ceremonie militară a depunerii de coroane şi jerbe de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Totodată, Ministerul Apărării Naţionale va organiza, în garnizoanele în care există monumente dedicate Unirii Principatelor, ceremonii militare şi religioase cu ocazia sărbătoririi acestui eveniment istoric.

24 ianuarie, sărbătoarea Micii Uniri

Ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare legală în urma unei propuneri legislative din 2014.

Unirea Principatelor Române este considerată primul pas important pentru Marea Unire de la 1918.

Pe 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar pe 24 ianuarie, este ales și domn al Ţării Româneşti, fiind proclamat domn al Principatelor Unite.

Trei ani mai târziu, în 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.

Punând bazele României moderne, Unirea din 1859 a însemnat o etapă esenţială pe drumul unităţii naţionale, a cărei întregire deplină avea să se înfăptuiască în 1918, când a avut loc unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Deşi a fost de scurtă durată, domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a fost, prin reformele sale, perioada de maximă dezvoltare a României moderne: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului.

Înfăptuită la 24 ianuarie 1859, cunoscută şi sub numele de „Mica Unire”, Unirea Principatelor Române este considerată primul pas important pentru Marea Unire de la 1918.