Confidenţialitate


Ziua Mondială a Cercetașilor: Regele Mihai și Ecaterina Teodoroiu sunt cei mai cunoscuți cercetași români


Ziua Mondială a Cercetașilor: Regele Mihai și Ecaterina Teodoroiu sunt cei mai cunoscuți cercetași români

Astăzi este ziua mondială a cercetașilor, marcată, în peste 170 de ţări. Este, de fapt, ziua de naștere a  ofiţerului britanic Robert Baden-Powell, iniţiatorul mişcării de cercetaşi. Și în România exista o organizație de cercetași cu tradiție. Mai exact, de peste 100 de ani. În august 1913 câțiva elevi de la liceul Gheorghe Lazăr din București, inspirați de un articol citit într-o revistă franțuzească, au format singuri, fără ajutorul adulților, primele patrule de cercetași. Inițiatori, doi frați: Ion și Dimitrie Dimăncescu.

Ce făceau cercetașii în expedițiile lor? Învățau să facă focul, să monteze cortul, să aibă grijă de natură, să se orienteze în pădure și să citească semnele naturii (când vine ploaia, unde e  Nordul și cum să se ferească de animalele sălbatice). Aproape de fiecare dată, în excursiile lor, cercetașii aveau un obiectiv: vizitau o mânăstire sau un muzeu, organizau competiții sportive sau se întâlneau cu oameni interesanți. Era – la început – o modalitatea educativă de a petrece timpul liber. Dar cercetașii au avut un rol important și în Al Doilea Război Mondial.

De-a lungul timpului, mai multe personalități au fost alături de cercetași, iar unii chiar s-au înscris în organizație. Este vorba de Nicolae Iorga, Simion Mehedinti, Ion G. Duca, Gheorghe Munteanu Murgoci, Alexandru Borza, Gheorghe Adamescu, dar și regele Mihai, Mircea Eliade sau Ion Ratiu. Iar dacă,  la început, din organizațiile și patrulele de cercetași făceau parte doar băieți, în 1930 se înființează și Asociația Cercetașele României. Cea mai cunoscută membră a fost Ecaterina Teodoroiu care, după ce a fost cercetașă, s-a înrolat în Armata Română. De fapt, perioada cea mai importantă din Istoria Cercetășiei a fost Primul Război Mondial, în care cercetașii au avut un rol important, în linia a doua a frontului. Au ajutat Armata ca sanitari, brancardieri, curieri, telefoniști sau factori poștali. Poetul Radu Gyr, de exemplu, în toamna anului 1916, când avea numai 11 ani, se oferă voluntar, fiind cercetaş brancardier pe una dintre ambulanţele trase de cai, lângă trupele de la Târgu-Jiu.

În Al Doilea Război Mondial, cercetașii devin Străjeri, iar după Război, Străjerii devin … Pionieri. Organizația Cercetașilor s-a reînființat după 1990.

 


Ultimele stiri
Sibiu: primul ghid audio cu inteligență artificială la Muzeul Brukenthal. Vizitatorii pot asculta prezentarea operelor de artă în…

Mai multe spații verzi, mini-parcuri și o alveolă pietonală pe Dorobanți, promite Primăria Capitalei | AUDIO

Un nou atac armat la o școală din Turcia, soldat cu nouă morți. 13 persoane au fost rănite

Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru: Există un anumit tip de flirt politic al președintelui cu PSD. Dacă nu-l va…

Șeful de la ITM București, care a venit cu Lamborghini la birou, demis de ministrul Muncii | AUDIO

Tensiuni în regiunea italiană Toscana după crima în care sunt implicați trei români. Mii de italieni au ieșit…

Constanța: Blocul distrus seara trecută în urma unui incendiu violent nu poate fi locuit deocamdată. Cele 41 de…

Nicușor Dan, discuții cu premierul Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni privind tensiunile din coaliție. Președintele ar urma să…

Claudiu Năsui, după ce Grindeanu a spus că România are nevoie de o resetare: „Se miră de prăbușirea…

Pakistan introduce pene zilnice de curent pentru a ține sub control explozia prețurilor la energie | AUDIO