Confidenţialitate


Ziua Mondială a Cercetașilor: Regele Mihai și Ecaterina Teodoroiu sunt cei mai cunoscuți cercetași români


Ziua Mondială a Cercetașilor: Regele Mihai și Ecaterina Teodoroiu sunt cei mai cunoscuți cercetași români

Astăzi este ziua mondială a cercetașilor, marcată, în peste 170 de ţări. Este, de fapt, ziua de naștere a  ofiţerului britanic Robert Baden-Powell, iniţiatorul mişcării de cercetaşi. Și în România exista o organizație de cercetași cu tradiție. Mai exact, de peste 100 de ani. În august 1913 câțiva elevi de la liceul Gheorghe Lazăr din București, inspirați de un articol citit într-o revistă franțuzească, au format singuri, fără ajutorul adulților, primele patrule de cercetași. Inițiatori, doi frați: Ion și Dimitrie Dimăncescu.

Ce făceau cercetașii în expedițiile lor? Învățau să facă focul, să monteze cortul, să aibă grijă de natură, să se orienteze în pădure și să citească semnele naturii (când vine ploaia, unde e  Nordul și cum să se ferească de animalele sălbatice). Aproape de fiecare dată, în excursiile lor, cercetașii aveau un obiectiv: vizitau o mânăstire sau un muzeu, organizau competiții sportive sau se întâlneau cu oameni interesanți. Era – la început – o modalitatea educativă de a petrece timpul liber. Dar cercetașii au avut un rol important și în Al Doilea Război Mondial.

De-a lungul timpului, mai multe personalități au fost alături de cercetași, iar unii chiar s-au înscris în organizație. Este vorba de Nicolae Iorga, Simion Mehedinti, Ion G. Duca, Gheorghe Munteanu Murgoci, Alexandru Borza, Gheorghe Adamescu, dar și regele Mihai, Mircea Eliade sau Ion Ratiu. Iar dacă,  la început, din organizațiile și patrulele de cercetași făceau parte doar băieți, în 1930 se înființează și Asociația Cercetașele României. Cea mai cunoscută membră a fost Ecaterina Teodoroiu care, după ce a fost cercetașă, s-a înrolat în Armata Română. De fapt, perioada cea mai importantă din Istoria Cercetășiei a fost Primul Război Mondial, în care cercetașii au avut un rol important, în linia a doua a frontului. Au ajutat Armata ca sanitari, brancardieri, curieri, telefoniști sau factori poștali. Poetul Radu Gyr, de exemplu, în toamna anului 1916, când avea numai 11 ani, se oferă voluntar, fiind cercetaş brancardier pe una dintre ambulanţele trase de cai, lângă trupele de la Târgu-Jiu.

În Al Doilea Război Mondial, cercetașii devin Străjeri, iar după Război, Străjerii devin … Pionieri. Organizația Cercetașilor s-a reînființat după 1990.

 


Ultimele stiri
Ilie Bolojan, la recepția organizată de Ambasada SUA: Statele Unite au o influență majoră asupra lumii prin economie…

Jurnalistul Emilian Isăilă: „PSD nu se poate relansa decât dacă vine la guvernare” | VIDEO

România nu îndeplinește criteriile pentru adoptarea monedei euro, arată un raport al Comisiei Europene | AUDIO

Nicușor Dan, discurs la recepţia de marcare a 250 de ani de la declararea independenţei SUA: „România va…

Dominic Fritz, după întâlnirea cu Ilie Bolojan și Kelemen Hunor: „Suntem hotărâți să ne asumăm un guvern minoritar…

PSD respinge propunerea USR privind o nouă rocadă guvernamentală. Țara are „nevoie de stabilitate și predictibilitate”, spun social-democrații…

Deputatul USR Ștefan-Iulian Lorincz susține că varianta unei rocade guvernamentale până în 2028 „este o soluție rezonabilă”. PSD…

Tribunalul București menține măsura controlului judiciar pentru Ciprian Ciucu, în dosarul în care este acuzat de luare de…

Primul medicament care poate întârzia diabetul de tip 1 este disponibil în sistemul public de sănătate din Anglia…

Femeile însărcinate ar putea avea dreptul la un însoțitor în timpul travaliului și al nașterii. Senatul a adoptat…