Confidenţialitate


Ziua Mondială a Cercetașilor: Regele Mihai și Ecaterina Teodoroiu sunt cei mai cunoscuți cercetași români


Ziua Mondială a Cercetașilor: Regele Mihai și Ecaterina Teodoroiu sunt cei mai cunoscuți cercetași români

Astăzi este ziua mondială a cercetașilor, marcată, în peste 170 de ţări. Este, de fapt, ziua de naștere a  ofiţerului britanic Robert Baden-Powell, iniţiatorul mişcării de cercetaşi. Și în România exista o organizație de cercetași cu tradiție. Mai exact, de peste 100 de ani. În august 1913 câțiva elevi de la liceul Gheorghe Lazăr din București, inspirați de un articol citit într-o revistă franțuzească, au format singuri, fără ajutorul adulților, primele patrule de cercetași. Inițiatori, doi frați: Ion și Dimitrie Dimăncescu.

Ce făceau cercetașii în expedițiile lor? Învățau să facă focul, să monteze cortul, să aibă grijă de natură, să se orienteze în pădure și să citească semnele naturii (când vine ploaia, unde e  Nordul și cum să se ferească de animalele sălbatice). Aproape de fiecare dată, în excursiile lor, cercetașii aveau un obiectiv: vizitau o mânăstire sau un muzeu, organizau competiții sportive sau se întâlneau cu oameni interesanți. Era – la început – o modalitatea educativă de a petrece timpul liber. Dar cercetașii au avut un rol important și în Al Doilea Război Mondial.

De-a lungul timpului, mai multe personalități au fost alături de cercetași, iar unii chiar s-au înscris în organizație. Este vorba de Nicolae Iorga, Simion Mehedinti, Ion G. Duca, Gheorghe Munteanu Murgoci, Alexandru Borza, Gheorghe Adamescu, dar și regele Mihai, Mircea Eliade sau Ion Ratiu. Iar dacă,  la început, din organizațiile și patrulele de cercetași făceau parte doar băieți, în 1930 se înființează și Asociația Cercetașele României. Cea mai cunoscută membră a fost Ecaterina Teodoroiu care, după ce a fost cercetașă, s-a înrolat în Armata Română. De fapt, perioada cea mai importantă din Istoria Cercetășiei a fost Primul Război Mondial, în care cercetașii au avut un rol important, în linia a doua a frontului. Au ajutat Armata ca sanitari, brancardieri, curieri, telefoniști sau factori poștali. Poetul Radu Gyr, de exemplu, în toamna anului 1916, când avea numai 11 ani, se oferă voluntar, fiind cercetaş brancardier pe una dintre ambulanţele trase de cai, lângă trupele de la Târgu-Jiu.

În Al Doilea Război Mondial, cercetașii devin Străjeri, iar după Război, Străjerii devin … Pionieri. Organizația Cercetașilor s-a reînființat după 1990.

 


Ultimele stiri
În Prahova, instalaţiile sunt umplute cu apă, de vineri, la ora 23.00. Prin mesaje RoAlert populația e sfătuită…

Directorii de școli și inspectorii școlari vor fi schimbați anul viitor, iar concursurile ar urma să aibă loc…

Mai multe cluburi din SuperLiga României îi cer lui Nicușor Dan să nu promulge legea care stabilește că…

Un susținător al lui Călin Georgescu, obligat de instanță să achite 50.000 de lei daune morale unui bărbat…

Legea Nordis, promulgată de președintele Nicușor Dan: „Sumele plătite de cumpărători nu pot fi folosite în alte scopuri…

Percheziții ale Parchetului European la Primăria Târgu Jiu. Cercetările au legătură cu unele achiziții făcute în școli cu…

Premierul Bolojan: „Foarte posibil, din această seară alimentarea cu apă menajeră va fi reluată în Prahova. Despre responsabili: „Dacă…

ÎCCJ explică de ce a atacat a doua oară la CCR legea privind pensiile magistraților. Purtătorul de cuvânt…

5 idei de pijamale perfecte pentru o seară de film acasă (P)

Grupul parlamentar „Pace – Întâi România” a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Ninel Peia l-a…