Guvernul Bolojan a fost votat cu 301 voturi pentru și nouă împotrivă: „Din această seară, după depunerea jurământului, vom face tot ceea ce ține de noi să respectăm acest vot” | AUDIO

Guvernul Bolojan a fost votat luni, 23 iunie, în plenul Parlamentului cu un total de 301 voturi pentru și nouă voturi împotrivă. Parlamentarii de la AUR, S.O.S. România şi POT nu au participat la vot. Înaintea votului, Ilie Bolojan a susținut un discurs de aproximativ un sfert de oră în care a descris direcțiile pe care și le asumă în calitate de prim-ministru. 

UPDATE 18:31. Guvernul Bolojan a fost votat cu 301 voturi

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost votat luni, 23 luni, cu 301 voturi pentru și nouă împotrivă. Avea nevoie de 233 de voturi.

„În numele meu personal și al echipei de miniștri, vă mulțumesc pentru încrederea pe care ne-ați acordat-o. Din această seară, după depunerea jurământului, așa cum v-am spus, vom face tot ceea ce ține de noi să respectăm acest vot, să fim în serviciul țării noastre ți să-i respectăîm pe români”, a declarat Ilie Bolojan după vot.

Jurământul în fața președintelui Nicușor Dan va avea loc la ora 20:00 la Palatul Cotroceni.

UPDATE 18:20. Votul parlamentarilor asupra învestirii Guvernului Bolojan s-a încheiat

Votul a fost secret, exprimat cu bile.

Parlamentarii de la AUR, S.O.S. România şi POT nu au participat la vot.

Conform Constituţiei, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, respectiv 233 voturi favorabile.

Știre inițială

Plenul Parlamentului s-a reunit luni, de la ora 16:30, pentru a vota învestirea noului Guvern, condus de premierul Ilie Bolojan. Miniştrii propuşi să facă parte din Cabinetul Bolojan au fost audiaţi în comisiile de specialitate începând cu ora 12:30.

Principalele declarații ale premierului desemnat Ilie Bolojan:

• „Cer astăzi votul de încrede al Parlamemntului României într-u moment decisiv pentru țara noastră.
• Mă adresez totodată cetățenilor României, care așteaptă de la noi o schimbare de mentalitate și de acțiune politică. Le transmit că îmi asum această poziție știind foarte bine situația în care se află România. Îi asigur pe toți cetățenii că reformele și eforturile pentru a readuce România pe cursul de dezvoltare și prosperitate vor începe cu statul și clientela politică.
• Doamnelor și domnilor, nu voi atinge în această intervenție aspecte care țin de enumerarea de proiecte și de politici publice. Pentru orice fel de proiecte viitoare trebuie să ai resurse și o țară stabilă, iar pentru politicile de dezvoltare din anii următori România trebuie să treacă cu bine prin această perioadă dificilă. Mă voi concentra pe urgențele pe care le avem de gestionat.
• Dacă acest Guvern va primi votul Parlamentului, ca prim-ministru voi avea trei direcții prioritare: ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect pentru cetățenii țării noastre. În ciuda provocărilor economice, geopolitice și sociale, guvernul României și majoritatea care îl susține își vor asuma reforme fundamentale ce vor genera performanță în administrație, dezvoltarea României și recâștigarea încrederii și a speranței”.
• Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorție a fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale.
• Așa cum am spus, programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali: Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor; Bună guvernare, ca motor al reformei statului, care să asigure o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale; Respect pentru cetățeni, prin servicii publice de calitate, corectitudine în serviciul public și politici sociale oneste, care încurajează și respectă munca”.

Ilie Bolojan: „Este momentul pentru decizii mature și durabile”

• „Ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare. Dar trebuie să ținem cont că în absența măsurilor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranță fiscal-bugetară, cu riscul să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării și costuri mari pentru oameni și companii.
• În schimb, aplicarea măsurilor de reformă a statului va pune bazele unei dezvoltări solide pentru România. În anii următori, avem ocazia să devenim un stat modern, stabil și respectat, atât intern, cât și extern. Totul depinde de voința noastră de a acționa corect, direct și la timp, fără calcule electorale.
• În fața instabilității externe și a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, fără improvizație, fără privilegii.
• România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă pe termen lung. Asta ne-a costat bani, încredere și timp. Este momentul pentru decizii mature și durabile. Nu le putem lua decât dacă privim cu luciditate unde suntem și înțelegem ce avem de făcut pentru a nu repeta greșelile trecutului”.

Ilie Bolojan: „Mandatul Guvernului pe care îl propun este unul de reformă și reconstrucție, de ieșire din rutină”

• „Suntem în fața unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât își poate permite, chiar și pentru salarii și pensii, riscăm ca în viitor să nu le mai putem plăti deloc.
• Dacă România va continua să adâncească deficitul comercial și bugetar, riscăm să pierdem cursul de schimb și să pierdem investiții.
• Dacă vom continua să menținem reglementări împovărătoare și o administrație ineficientă, riscăm să pierdem oportunitatea fondurilor europene și a relansării economice.
• Iar dacă vom mai tolera risipa și indolența în sistemul public, vom pierde pe termen lung încrederea oamenilor și a partenerilor noștri.
• Este clar pentru toată lumea că România nu mai poate merge pe drumul pe care a mers până acum. De aceea, mandatul Guvernului pe care îl propun este unul de reformă și reconstrucție, de ieșire din rutină și de recâștigare a direcției corecte. Acestea nu sunt doar niște cuvinte — ele înseamnă schimbări concrete, care încep chiar cu clasa politică și cu administrația publică”.

Ilie Bolojan a descris cele trei direcții pe care spune că le-ar asuma ca premier

Ordine în finanțele publice

• „Politica fiscală a României din ultimii ani a fost impredictibilă, contradictorie și, de multe ori, populistă.
• Aceasta ne-a adus în situația în care ne aflăm acum. Pentru această stare de fapt sunt responsabile toate guvernările, mai ales cele din ultimii ani. Se cuvine să le cer scuze cetățenilor țării noastre pentru situația în care am adus România. Nu mai trebuie să repetăm greșelile trecutului.
• Avem un deficit bugetar de peste 9% din PIB, care ne obligă la măsuri urgente și ferme. Continuarea derapajelor fiscale ar aduce România în pragul incapacității de plată. În schimb, refacerea echilibrelor macroeconomice ne va întări și ne va reda încrederea investitorilor”.

Bună guvernare

• „Cea mai mare problemă a României nu este lipsa de resurse, ci risipa și lipsa de eficiență. Avem o administrație publică învechită, împovărată de birocrație, dubluri de funcții și de instituții. Ne confruntăm cu lipsă de performanță, ineficiență cronică și instituții scăpate de sub control.
• Vom începe o reformă a aparatului bugetar, printr-un audit funcțional al instituțiilor și o reorganizare administrativă, atât la nivel central, cât și în administrația publică locală. Simplificarea și digitalizarea vor fi o prioritate reală, nu doar declarativă. La fel și descentralizarea. Vom reduce structurile administrative și vom profesionaliza resursa umană.
• Ministerele nu vor mai fi locuri de sinecuri. Funcția publică va fi condiționată de competență, integritate și rezultate. Doar așa putem reda încrederea cetățenilor în stat”.

Respect pentru cetățeni

• „Un stat care își respectă cetățenii este un stat care le oferă șanse egale, care sprijină munca și inițiativa și care nu transformă ajutoarele sociale în dependență. Un stat care înțelege că pensia nu este un privilegiu, ci dreptul pentru o viață de muncă. Un stat în care ai încredere că examenele sunt corecte.
• Ne vom concentra pe servicii publice de calitate — în educație, în sănătate și în administrație. Vom susține depolitizarea finanțelor, a școlilor și a spitalelor, nu prin pseudo-concursuri, ci prin impunerea unor criterii de performanță și prin aplicarea lor. Vom susține meritocrația și profesionalismul.
• Vom proteja persoanele vulnerabile și vom combate ferm abuzurile.
• Reforma pensiilor speciale va fi dusă la capăt.
• Un stat modern trebuie să își plătească datoriile, să își respecte angajamentele și să nu își mintă cetățenii. Pentru asta, vom face ordine în cheltuieli și vom impune disciplina bugetară la toate nivelurile administrației. Veniturile bugetare trebuie consolidate, fără a afecta competitivitatea și fără a penaliza munca și investiția. Vom combate evaziunea fiscală”.

Pentru învestirea noului Guvern sunt necesare 233 de voturi, iar coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi are 311 parlamentari.

Guvernul are în componenţă 16 ministere – 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR şi 2 UDMR. Totodată, noul Executiv are 3 funcţii de viceprim-ministru fără portofoliu, câte una pentru PSD şi UDMR şi un independent, două funcţii de viceprim-ministru cu portofoliu, câte una pentru PNL şi USR.

Membrii noului Guvern sunt:

• Ilie Bolojan – prim-ministru
• Marian Neacşu – viceprim-ministru fără portofoliu
• Dragoş Anastasiu – viceprim-ministru fără portofoliu
• Tánczos Barna – viceprim-ministru fără portofoliu
• Cătălin Predoiu – viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Interne
• Liviu-Ionuţ Moşteanu – viceprim-ministru şi ministru al Apărării Naţionale
• Ciprian-Constantin Şerban – ministrul Transporturilor şi Infrastructurii
• Radu Marinescu – ministrul Justiţiei
• Florin-Ionuţ Barbu – ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
• Bogdan-Gruia Ivan – ministrul Energiei
• Alexandru-Florin Rogobete – ministrul Sănătăţii
• Petre-Florin Manole – ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale
• Dragoş Pîslaru – ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
• Daniel David – ministrul Educaţiei şi Cercetării
• Alexandru Nazare – ministrul Finanţelor
• Oana-Silvia Ţoiu – ministrul Afacerilor Externe
• Diana-Anda Buzoianu – ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor
• Radu-Dinel Miruţă – ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului
• Attila-Zoltan Cseke – ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei
• Demeter Andras Istvan – ministrul Culturii.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin