Pensii speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene – o dorință mai veche a parlamentarilor revine în actualitate.
De această dată, cu ideea a venit un liberal – domnul Corneliu Olar, parlamentar la al doilea mandat și fost primar într-o comună din Alba. De la domnia sa am aflat și de ce ar fi îndreptățiți aleșii locali să primească o pensie specială pe lângă cea la care au deja dreptul.
„S-au mărit indemnizațiile, dar să știți că nu se iau în calcul. Și în punctul de pensie nu se ia pentru că el nu are un salariu, are o indemnizație. De ce credeți dumneavoastră că un primar, după cinci-șase mandate, ia 1.403 de lei? Pentru că legea nu este corectă! Vi se pare mare 1.400 de lei la un ales după cinci-șase mandate?”
Am verificat la Europa FM dacă indemnizațiile aleșilor locali, mărite recent, se iau sau nu în calcul atunci când ies la pensie. Altfel spus, nu cumva au deja primarii „o pensie de primar”?
Foștii primari ajunși în Parlament fac lobby pentru ei înșiși, dar și pentru alte câteva mii de aleși locali, să primească, după ce ies la pensie, o bonificație specială. E vorba de o sumă pe care să o poată cumula cu ce ar primi și acum de la Casa de Pensii. Autorul proiectului de lege, un liberal care a convins alți 20 de parlamentari PSD, UDMR și PMP să semneze alături de el, spune că nu vrea decât să corecteze o inechitate – aceea că actualele indemnizații ale primarilor nu ar fi luate în calcul azi la stabilirea pensiei.
Am verificat cum stau lucrurile nu doar în lege, ci și în realitate. Răspunsul vine din ultimul fluturaș de salariu al unui primar de comună. Cu bonusul pentru proiecte europene inclus, primarul despre care vorbim a câștigat, pe hârtie, în luna februarie, 10.600 de lei. I s-au reținut asigurări de sănătate de 1.000 de lei și asigurări sociale – așadar pentru pensie – de 2.600 de lei. După scăderea impozitului, a rămas cu 6.200 de lei în mână.
În ciuda convingerilor domnului Corneliu Olar, autorul legii, indemnizațiile aleșilor locali, mărite recent, se traduc așadar în punctajul care va determina la un moment dat pensia fiecăruia.
O demonstrează inclusiv Legea pensiilor din 2010, votată de domnul Olar, deputat PDL la acea vreme. Dincolo de formulele complicate, ideea e simplă: acest punctaj – deci și pensia alesului local – va depinde de o împărțire: a propriului venit lunar asigurat – și e vorba de cel brut – la salariul mediu brut. Iar dacă un primar nu renunță nici la propria profesie – fie că e medic, profesor sau tâmplar – va primi la pensie suma calculată din ambele venituri pentru care plătește asigurări. Chiar dacă nu e plătită separat, o pensie de primar, viceprimar sau președinte de Consiliu Județean există deja, doar că se calculează strict proporțional cu cât a contribuit fiecare la bugetul de pensii.
Domnul Olar ne întreabă retoric și dacă o pensie suplimentară de 1400 de lei ni se pare mare. Că e mare sau mică rămâne de văzut. Cert e că depășește pensia medie în România cu aproape 40%.
Plata ar urma să se facă din bugetele locale. Dincolo de urma care li se pierde, căci nicio instituție nu va avea, într-un singur loc, imaginea a mii de pensii pălătite de 3200 de primării și de Consilii Județene, rămâne o întrebare – de unde banii?
Azi, o primărie de comună mică poate avea cel mult 10 salariați. Numai așa își poate plăti și facturile curente. Cu șapte mandate postdecembriste încheiate, bonificația de fost primar și viceprimar – ar înseamna încă doi, dacă nu chiar trei angajați virtuali plătiți în fiecare lună dintr-un buget local infim.
Niciun astfel de calcul nu a descurajat însă partidele să susțină mai departe, fie și tacit, noul proiect de lege.
Până la vot, afirmația cu care deputatul Corneliu Olar susține legea rămasă în Parlament și fără semnătura sa se dovedește a fi FALSĂ.
Sursa: Legea pensiilor 263/2010
