VERIFICAT DE EUROPA FM | Au scăzut sau nu prețurile la alimente în guvernarea Dăncilă?

În apărarea guvernului, la moțiunea de cenzură de săptămâna trecută, doamna Viorica Dăncilă s-a încăpățânat să dea lecții – când de economie, când de matematică.

Între altele, a încercat să demonteze, cu cifre, creșterea spectaculoasă a inflației în România.

„După momentul de anul trecurt, majorările de prețuri s-au diminuat aproape în totalitate, cu creșteri medii de sub 1% de la lună la lună și chiar cu scăderi de prețuri la alimente de bază – la ulei, la zahăr sau la ouă, pe lângă alte produse de  bază ca făina, pâinea sau laptele unde prețurile au stagnat. (…)

Mai mult, inflația medie în ultimele 12 luni – calculată după metodologia Eurostat – a fost în România de doar 2,6%, iar această inflație s-a resimțit în majoritatea statelor europene”, a spus Viorica Dăncilă.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Am verificat la Europa FM dacă, într-adevăr, prețurile alimentelor de bază au scăzut în ultimele luni sau cel mult au rămas pe loc, cum spune premierul.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Doamna Viorica Dăncilă reușește să ne arunce, cu naturalețe, într-o nouă dilemă sematică. Dacă „majorările de prețuri s-au diminuat aproape în totalitate” înseamnă că au crescut sau au scăzut? Din tonul domniei sale deducem că au scăzut totuși, mai ales la produse din coșul zilnic – ouă, zahăr, ulei.

Să ne uităm atunci la raportările pe care Institutul Național de Statistică le face lunar, nu prin monitorizarea tuturor prețurilor din România, ci prin sondaj.

Din cele aproape 80 de produse și servicii ale căror prețuri apar în statisticile INS, doamna Dăncilă a ales singurele două care s-au ieftinit în ultimele luniouăle și zahărul. În cazul uleiului e în eroare. Nu e o scădere față de anul trecut, ci o creștere, confirmată de statistici.

Premierul face însă o omisiune importantă – ieftinirea ouălor, de plidă, e de fapt o timidă revenire la prețul obișnuit. Anul trecut, ouăle s-au scumpit, din iulie până în decembrie cu peste 50%, după ce sute de ferme au fost închise în Europa în urma contaminării cu insecticidul fibronil. Din ianuarie, prețurile s-au reașezat. Doar din saltul de anul trecut, scăderea a fost, în medie, doar pe jumătate.

Dar, dincolo de statistici, să coborâm în realitate.

Mergem într-unul dintre cele mai ieftine supermarketuri din București. Am luat cu mine un bon fiscal mai vechi să comparăm prețurile. La final de noiembrie, un ou costa 75 de bani dacă luai cofraje de 30. Azi, același fel de ou costă… să vedem… 50 de bani. Într-adevăr, mai ieftin.

Dar nu toți ne facem cumpărăturile în cel mai ieftin supermarket. Buticurile, micile magazine de cartier se plâng de tot mai puțini clienți tocmai pentru că patronii s-au văzut nevoiți să scumpească marfa. Mai întâi a venit creșterea salariului minim, la începutul anului, deci costuri suplimentare pentru patroni. Apoi, au devenit mai greu de acoperit facturile – la electricitate, la apă – și cheltuielile cu transportul de marfă după scumpirea benzinei. Toate au ajuns în prețul de la raft.

Reporter: Ia să vedem, unde este zahărul? Cât costă?
Vânzător: 5,5 lei un kilogram.

Reporter: A crescut sau a scăzut prețul din decembrie?
Vânzător: A crescut.

Reporter: Și vă dați seama de ce?
Vânzător: Din cauza inflației. Apoi, dările către stat sunt mult mai mari. Se simte în prețul de la raft.

Reporter: Și la ouă? Cât e oul la dummneavoastră?
Vânzător: 1 leu. A fost mai ieftin la sfârșit de an, după aceea, din martie, a crescut prețul. Pâinea ajunge 1 leu, 1,3 lei preț de raft. Înainte era sub 1 leu. Și făina, și uleiul, En gros-urile vând scump.

Reporter: Dacă vă faceți o sacoșă de alimente la sfârșitul zilei cât trebuie să lăsați în casă?
Vânzător: 100-150 de lei.

Reporter: Și oamenii cumpără mai puțin de când e mai sscump?
Vânzător: Bineînțeles. de când stăm noi aici, în magazin, de 10 minute, am vântut două sticle de apă.

Inflația a urcat deopotrivă chiriile. În centrul Capitalei, sunt deja comercianți care se gândesc la faliment.

Reporter: Cât sunt oăle la dumneavostră?
Proprietar de magazin:1 leu.

Reporter: Așa erau și acum 2-3 luni?
Proprietar de magazin: Nu, au fost 80 de bani. Le-am scumpit pentru că negociem foarte greu cu furnizorii. Lanțurile de magazine iau cantități mari, eu dacă am un magazin, adaosul e mult mai mare. E greu, când se scumpesc facturile se scumpesc toate. Numai factura la electricitate mă costă acum aproape 3000 de lei.

Reporter: În ultimele luni s-au scumpit sau s-au ieftinit, în general, alimentele?
Proprietar de magazin: S-au scumpit. Mulți furnizori mici au început să vândă nouă cu prețuri de supermarket.

Reporter: De când aveți magazinul?
Proprietar de magazin: De trei ani?

Reporter: Și îl mai țineți?
Proprietar de magazin: Nu. Mi s-a scumpit chiria și magazinul nu mai scoate banii cât să îmi plătesc utilitățile, salariile ș.a.m.d.

Reporter: Deci moare o afacere în București.
Proprietar de magazin: Da.

Doamna Dăncilă se uită însă și mai departe. Ia, din toate statisticile Eurostat, cifrele cele mai convenabile, care nu arată evoluția inflației – de peste 4% -, ci media acestui indicator – rămasă la 2,6% pe tot anul.  Doar că premierul nu se oprește aici. De la tribuna Parlamentului susține că aceeași inflație de peste două procente și jumătate s-ar fi resimțit în majoritatea statelor europene. Realitatea arată contrariul. Doar patru țări – Marea Britanie, Lituania, Estonia și România – sunt în această situație. În majoritatea, media e de sub 2%. (Datele Eurostat pot fi consultate AICI.)

Prin urmare, afirmația doamnei Viorica Dăncilă că prețurile alimentelor de bază au scăzut sau au stagnat în timpul guvernării sale, iar creșterea inflației e similară cu  amajorității statelor europene este FALSĂ.

 

 





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS