Desemnată oficial de președinte să formeze noul guvern, Viorica Dăncilă a trecut mai întâi printr-un test al partidului. În ședința de marți, PSD s-a asigurat, în spatele ușilor închise, că dacă ajunge prim-ministru va susține modificările pe care majoritatea parlamentară plănuiește să le aducă celor două coduri – Penal și de Procedură Penală.
Angajamentul său în fața partidului e cu atât mai convingător cu cât doamna Dăncilă și-a asumat, în februarie anul trecut, rolul de apărător al Ordonanței 13 în fața Parlamentului European și a Comisiei Europene.
„Același lucru a fost folosit anterior de Guvernul Cioloș și de Guvernul Boc. De ce, domnule comisar, nu ați spus și atunci că România a făcut un pas înapoi? Mai mult, o serie de modificări efectuate de Guvernul Cioloș au încălcat fundamental drepturile omului. De pildă, procurorul a primit dreptul de a schimba decizia judecătorului, deși justiția se înfăptuiește de către judecător”, a spus Viorica Dăncilă.
A susține cauza propriului partid e un demers politic uzual oriunde în lume. Ceea ce verificăm azi la Europa FM este dacă Viorica Dăncilă a apărat ordonanța 13/2016 pe bună dreptate sau a adus în fața Parlamentului European argumente false.
Pledoaria Vioricăi Dăncilă pornește de la ideea că ordonanța care a scos în stradă mii de oameni în iarna lui 2017 ar fi fost, de fapt, o benignă punere în acord a deciziilor luate la Curtea Constituțională cu legile penale românești. De aici similitudinea cu ordonanțele date anterior și de alte guverne.
Europarlamentarul PSD merge însă mai departe și certifică, la tribuna Parlamentului European, că astăzi, în România, procurorii au dreptul de a schimba deciziile judecătorilor altfel decât prin contestații la instanțe superioare. Viorica Dăncilă reclamă astfel că se încalcă drepturile omului printr-o ordonanță a Guvernului Cioloș care a dat puteri sporite procurorilor.
Cele două Coduri – Penal și de Procedură Penală – au fost modificate în 2016 de trei ori prin ordonanță de urgență (OUG 6/2016, OUG 18/2016, OUG 70/2016) pentru ca 16 decizii ale Curții Constituționale să fie transpuse în lege (Decizia 51/2016, Decizia 599/2014, Decizia 663/2014, Decizia 76/2015, Decizia 166/2015, Decizia 235/2015, Decizia 423/2015, Decizia 496/2015, Decizia 542/2015, Decizia 552/2015, Decizia 733/2015, Decizia 23/2016, Decizia 24/2016, Decizia 126/2016).
În ciuda pericolului iminent ca drepturile omului să fie încălcate – așa cum îl descrie Viorica Dăncilă –, la doi ani distanță, Parlamentul controlat de PSD și ALDE nu a schimbat, în cele trei ordonanțe, nici măcar o virgulă.
Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii – al cărui rol este tocmai acela de a se asigura că nu apar dezechilibre în Justiție – a avizat favorabil textele înainte de trece prin Guvern. Un alt detaliu este însă și mai interesant. Ordonanțele Guvernului Cioloș au primit, în martie 2017, în scris, întreaga susținere a Guvernului PSD în care la Justiție era chiar actualul ministru, Tudorel Toader.
Cum nu am găsit în cele 160 de articole de lege vreunul care să aducă măcar cu situația descrisă de Viorica Dăncilă, am încercat să aflăm chiar de la noul premier desemnat la ce anume s-a referit. În locul său, a răspuns asistenta care ne-a asigurat că e foarte puțin probabil ca doamna Dăncilă să aibă timpul necesar să facă o clarificare.
Așa că ne-am uitat la criticile publice aduse ordonanțelor care au schimbat legile penale. Cea mai importantă e aceea că Guvernul Cioloș a simplificat în 2016 calea procurorilor spre conturile bancare. Situația financiară a unui suspect într-o anchetă poate fi acum cerută băncii fără filtru judecătoresc. E unul din punctele pe care Comisia „Iordache” a avertizat recent că le va revizui neîntârziat în Parlament. Nici în acest caz, nu este însă vorba de a schimba, ca procuror, o decizie a judecătorului, cum reclama liderul eurodeputaților PSD.
Puse laolaltă, avizlele favorabile ale Consiliului Superior al Magistraturii, punctele de vedere pozitive ale unui alt guvern, ca lipsa de obiecții timp de doi ani a Parlamentului conduc la concluzia că afirmația făcută de Viorica Dăncilă în fața Parlamentului European este FALSĂ.
Foto: Avizul Consiliului Superior al Magistraturii pentru Ordonanța de Urgență 18/2016, mai 2016/ Sursa: Camera Deputaților
Foto: Punctul de vedere al Guvernului Sorin Grindeanu, martie 2016/ Sursa: Camera Deputaților
