VERIFICAT DE EUROPA FM | A cerut sau nu România Comisiei Europene bani de despăgubiri pentru pesta porcină?

În plină epidemie de pestă porcină, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, este așteptat joi la București.

Din iulie 2017, când a apărut primul focar de boală, la Satu Mare, autoritățile române s-au achitat de obligația de a informa Comisia Europeană despre răspândirea bolii. Doar că anul acesta informațiile au devenit, în foarte scurt timp, alarmante. Sute de focare noi au apărut în vară, iar pesta porcină africană s-a întins în 12 județe – și în păduri, și în ferme, și în curțile oamenilor.

Ce fac între timp autoritățile? O spunea recent ministrul Agriculturii, Petre Daea: „Am comunicat Comisiei Europene. Am făcut intervenții în plenul Consiliului de Miniștri. Am spus situația în care se află țara, cerând evident sprijin Comisiei Europene pentru că aici e vorba de apărarea graniței, nu numai a României, ci și a Comisiei Europene (sic!) și că această molimă nu-i la noi pentru prima dată. A fost și este în multe țări unde s-a procedat la fel. Comisia Europeană a intervenit cu sprijin.”

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Verificăm azi la Europa FM ce bani și mai ales cum i-a cerut Guvernul la Bruxelles.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Sunt sate în Ialomița în care nu mai e nici urmă de porc. Oameni care și-au văzut animalele asomate au cerut despăgubiri, dar mari speranțe n-au.

– Mi-a fost frică și să-i mănânc. Acum… știu eu? Dacă ne-o da, ne-o da, dacă nu, nu.

– Au intrat, au împușcat porcii, ni i-au luat, n-a zis nimeni nimic – nici că ne dă bani, nici cât ne dă, nici în ziua de azi nu știm nimic.

– La televizor zice că băieții deștepți or să ia banii buni, nu noi!

Uniunea Europeană poate  deconta jumătate sau chiar 70% din despăgubirile fermierilor. Cu o condiție: statul în care s-a confirmat pesta porcină africană să fi luat măsurile obligatorii pentru a-i opri răspândirea și apoi să și ceară, printr-un proiect argumentat, acești bani.

La București au ajuns 3.000 de dosare de despăgubire pentru care e nevoie de 10 milioane de euro (47.600.390 de lei). S-a plătit până acum doar a zecea parte din acești bani ( 507.890 de lei la 5.09.2018). Pentru restul, au venit sume doi de la bugetul de stat – 200 de milioane de lei. Încă nu e clar dacă vor fi și suficiente.

Oricum, ca să recupereze mare parte din sumă de la Bruxelles, România ar trebui să facă, întâi de toate, o cerere oficială. Pentru că despăgubirile nu pot fi decontate din bugetul alocat pentru programele naționale veterinare, destinate strict  măsurilor de supraveghere, experților trimiși la fața locului sau testelor de laborator. Pentru toate acestea România a primit deja, fără să o mai ceară, 720.000 de euro în acest an și alte 500.000 de euro în ultimii doi.

Despăgubirile pot fi însă plătite dintr-un fond special pentru măsuri de urgență, în care sunt în acest an 40 de milioane de euro. Europa FM a cerut Comisiei Europene să clarifice dacă a primit o astfel de solicitare pentru sprijin financiar suplimentar. Răspunsul? Comisia nu confirmă existența unui proiect de grant pentru măsuri de urgență. Transmite doar că va analiza, la momentul potrivit, toate variantele de cerere venite din partea autorităților române.

Apare așadar întrebarea ce bani și mai ales cum i-a cerut Guvernul la Bruxelles. Ei bine, i-a cerut mai întâi verbal, fără a avansa vreo sumă, prin vocea ministrului Petre Daea. Stenograma Consiliului Miniștrilor Agriculturii din 16 iulie reține că România a făcut o informare și a profitat de ocazie că e și Comisia la masă să anunțe că cere ajutor financiar.

Apoi, pe 6 septembrie, același ministru, Petre Daea, s-a întâlnit la o conferință cu Vytenis Andriukaitis, comisarului european pentru siguranță alimentară, și i-a dat… o scrisoare. Cam așa arată „dosarul de finațare” trimis de România.

Între timp, la aceeași conferință s-au făcut constatări sumbre – România e țara în care pesta porcină africană se răspândește cu cea mai mare viteză în Europa, iar autoritățile nu se angajează la Bruxelles să ia măsuri concrete.

În Ungaria, de pidă, s-au îmbolnăvit, până acum, doar mistreții. Din aprilie, când au găsit primul focar, autoritățile au  extins de trei ori zonele de supraveghere a bolii și au făcut tot atâtea angajamente scrise la Bruxelles că intervin așa cum o cer normele europen (v. Decizia CE 2018/ 663/27 aprilie, Decizia CE 2018/758/23 mai/ Decizia 835/4 iunie)

Bulgaria a descoperit primul focar în ferme în august. Într-o săptămână a notificat Comisia și a început să ia măsuri confirmate de Bruxelles (v. Decizia CE 2018/ 1246/4 septembrie).

România nu a mai făcut-o din martie, când avea 9 focare la Satu Mare. Între timp are peste 800.

Nu se poate spune așadar că România nu a cerut ajutorul. Doar că a făcut-o… ca în România, la o ședință politică, după care a pus discret, în mâna unui comisar, o scrisoare. Fără un dosar fundamentat de finanțare, fără a cere o sumă anume și a indica din ce buget este însă greu de crezut că poate fi luată în serios.

Prin urmare, afirmația ministrului Petre Daea că a cerut sprijin Comisiei Europene și Bruxelles-ul e  deja pe cale să intervină este doar PARȚIAL ADEVĂRATĂ.