USR îi cere ministrului Justiției să dea explicații în Parlament după documentarul Recorder „Justiție capturată”, care dezvăluie acte de corupție în sistemul românesc de justiție | AUDIO

După publicarea documentarului Recorder, intitulat „Justiție capturată”, USR a anunțat că îl cheamă pe ministrul Justiției să dea explicații în fața plenului Parlamentului. După ce mai mulți magistrați au dezvăluit că sistemul judiciar ar fi corupt, partidul transmite că este important ca ministrul să explice cum se fac numirile și cum se repartizează dosarele.

Anunțul a fost făcut de deputatul USR Stelian Ion: „Îl chemăm pe domnul ministru Radu Marinescu să vorbim onest despre oligarhizarea sistemului judiciar”

„Să vorbim în Parlament despre justiția capturată. O țară întreagă a văzut aseară reportajul Recorder și îl chemăm pe domnul ministru Radu Marinescu să vorbim onest despre oligarhizarea sistemului judiciar. Să vorbim despre rețelele de putere și de interese din interiorul sistemului justițiar care influențează dosarele. Modul de soluționare a dosarelor. Să vorbim despre modul de alegere și de revocare a membrilor CSM, despre atribuțiile CSM, despre repartizarea aleatorie a dosarelor”, a afirmat deputatul USR Stelian Ion.

„Justiție Capturată” este noul documentar Recorder despre modul în care politicieni și oameni de afaceri celebri scapă de închisoare după prescripția faptelor – prin schimbarea judecătorilor.

În plus, jurnaliștii prezintă și mărturii ale unor magistrați care povestesc că în sistemul judiciar s-a înstalat o atmosferă de frică, venită de la vârful piramidei – CSM (Consiliul Superior al Magistraturii).

Actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, un nume controversat și fostă șefă a CSM în epoca Dragnea este acuzată că ar fi creat o rețea în sistem

Mai multe dosare importante de corupție au fost analizate de jurnaliștii Recorder în acest documentar. Chiar dacă sunt repartizate la un complet de judecată în mod aleatoriu, sistemul pare că este fentat pentru a se ajunge la prescripție.

Jurnaliștii arată cum se amână marile dosare de corupție: judecătorii din completele de judecată sunt mutați sau delegați în timpul judecatei, prin decizii ale Curții de Apel București, sau CSM. Rezultatul: procesul se reia de la zero. În acest mod, politicieni și oameni de afaceri ar fi scăpat de condamnări pentru că faptele s-au prescris. Cazul Marian Vanghelie: procesul a durat 10 ani, completul schimbat de cinci ori. Și nu este unicul caz.

Andreea Chiș, judecător și fostă membră în Consiliul Superior al Magistraturii a vorbit cu jurnaliștii Recorder: „Iar atunci când era vorba de judecători penaliști și mai cu seamă judecători penaliști de la instanțe care aveau dosare importante de corupție pe rol, cum ar fi Curtea de Apel București. Totdeauna am întrebat: dar acești judecători nu au dosare pe rol în prag de prescriere a răspunderii penale? Nu s-a făcut niciodată o astfel de verificare”. 

Lia Savonea și-ar fi creat un grup de influență la Instanța supremă, Inspecția Judiciară și Curtea de Apel București. Cu numiri speciale la vârful unor tribunale.

„În sistemul judiciar, doamna Savonea este percepută ca fiind liderul absolut al sistemului și are sub control Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Secția de cercetare specială a magistraților”, a spus judecătorul Laurențiu Beșu pentru jurnaliștii Recorder.

Documentarul Recorder expune și posibilitatea existenței unor presiuni din partea conducerii Curții de Apel București

„Se ține cont de opinia conducerii instanței și în general soluțiile se sugerează, nu se impun. Ți se sugerează că nu poți să dai altă soluție decât nu știu ce sau soluția corectă este asta”, a mai spus judecătorul Laurențiu Beșu.

Lia Savonea a susținut modificările Dragnea – Toader împotriva voinței magistraților. Actuală șefă a ICCJ este acuzată ca ar avea legături cu PSD.

Deși nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor Recorder, Lia Savonea vine acum cu o reacție pentru HotNews: Președinta ÎCCJ spune că este „o campanie persistentă de delegitimare a unor lideri ai justiției bazată pe declarații anonime și pe acuzații prezentate ca adevăruri și susține că va analiza cu atenție ce demersuri sunt necesare.

Politicieni, persoane cu funcții în instituții ale statului și oameni de afaceri, acuzați de fapte de corupție, au scăpat de dosare penale, fiind protejați chiar de cei care ar fi trebuit să facă dreptate.

Din 2023, de când Marius Voineag a fost numit la șefia DNA, mai mulți procurori au fost dați afară în mod abuziv, iar locul lor a fost luat de alți colegi care au tergiversat anchetele până la prescrierea faptelor sau chiar au dispus neînceperea urmăririi penale, reiese din documentarul „Justiția capturată”, realizat de jurnaliștii Recorder.

Mai mulți procurori, unii sub protecția anonimatului, au acceptat să vorbească despre presiuniele făcute asupra lor.

„S-a solicitat de către șeful DNA revocarea mea din funcție”, povestește pentru Recorder, Liviu Lascu, fost șef de secție militară la DNA.

„Sigur că am fost total surprins, adică nu am avut nicio discuție pe această temă cu domnul Voineag, nu mi-a reproșat niciodată nimic. Adică nu a fost o verificare a activității mele ca procuror, și atunci am zis că am suspiciunea – și cred că este rezonabilă – că ceea ce fac eu poate să deranjeze pe cineva. Pe cei care erau cercetați de mine”, mai spune Liviu Lascu.

La momentul la care a fost revocat de șeful DNA, Marius Voineag, Liviu Lascu ancheta unele achiziții suspecte de uniforme făcute de instituții ale statului, inclusiv SRI, de la firmă controlată de un fost angajat în structurile de forță ale statului.

Procurorul de caz Liviu Lascu a fost forțat să plece, iar dosarul în care erau urmărite penal 6 persoane, inclusiv angajați ai SRI, a fost clasat.

„S-a dispus o clasare. Nu știu motivarea, știu că în cauza respectivă începusem urmărirea față de șase persoane. Erau cercetați trei ofițeri, un subofițer și doi salariați civili din SRI”, mai spune Liviu Lascu în același documentar.

Procurorare DNA, declarații pentru Recorder: „S-a creat o camarilă a procurorilor-șef direcție, oameni care folosesc diferite pârghii pentru a controla și pentru a stopa anumite anchete sau pentru a evita declanșarea unei anchete noi”

Și alte dosare anchetate de același procuror au avut aceeași soartă.

„Șeful Direcției a solicitat tuturor procurorilor să-i comunice în mod direct orice solicitare către judecătorul de drepturi și libertăți pentru obținerea mandatelor de interceptare care-i vizează pe cei anchetați”,  povestește o procuroare DNA sub protecția anonimatului. „În anumite dosare nu se vrea. Exact asta este expresia. Nu se vrea. S-a creat o camarilă a procurorilor-șef direcție, oameni care folosesc diferite pârghii pentru a controla și pentru a stopa anumite anchete sau pentru a evita declanșarea unei anchete noi. Sunt situații multiple, de la mai mulți procurori care au resimțit imixtiuni dincolo de atribuțiile firești pe care le are procurorul-șef”, mai povstește procuroarea DNA.

Printre procurorii înlăturați abuziv de către Marius Voineag este și Neculai Cârnescu, care ancheta un dosar ce îl viza pe șeful ASF, Nicu Marcu, relatează jurnaliștii Recorder.

Din 2023, de când a fost numit în funcție Marius Voineag, peste 20 de procurorii DNA din totalul de 140 au ales să plece din cauza presiunilor la care erau supuși.

Șeful DNA, Marius Voineag a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor.

Autori: Mihai Bucureșteanu, Florentina Mihăiță, Ștefan Ciucă