Traian Vuia

Traian Vuia s-a născut în august 1872, în satul satul Surducul Mic din actualul județ Caraș-Severin, pe atunci, parte a Imperiului Austro-Ungar. Era fiu de preot și așa se explică, fie și parțial, de ce a făcut primele clase la o școală confesională.

Apoi, a mers la Școala Germana din Făget și la Liceul Maghiar din Lugoj. Încă de mic era pasionat de zbor și pentru a face zmee mai mari și mai frumoase, capabile să ridice un om, s-a înscris la Facultatea Politehnică din Budapesta, secția Mecanică. Se întâmpla în 1892, dar după numai un an, a fost nevoit să renunțe la cursurile Politehnicii, din lipsă de bani. S-a reînscris la Facultatea Drept, care pe lângă faptul că era ceva mai ieftină, îi oferea și posibilitatea de a muncii în cabinetele de avocatură. Și implicit, de a se putea întreține și de strânge bani pentru viitoarele sale invenții

Așadar, cel care avea să devină unul dintre pionieri aviației a făcut un singur an de inginerie, dar a fost doctor în Științe Juridice. Traian Vuia nu a renunțat niciodată la pasiunea pentru zbor și în 1902, s-a mutat la Paris, pe atunci, un fel de capitală mondială a științei. A încercat să fure meserie de la alți inventatori și a înaintat Academiei de Știinte din Paris un proiect de „aeroplan-automobil”. Propunerea a fost respinsă pentru că membrii comisiei credeau că un aparat mai greu decât aerul nu are cum să zboare. Traian Vuia nu s-a lăsat descurajat și din fonduri proprii și donații, a construit aparatul Vuia 1.

În martie 1906, lângâ Paris, aparatul cu motor construit de românul Traian Vuia s-a desprins de sol și a parcurs în zbor cam 12 metri. Era prima oară când un aparat de zbor se ridica singur de la sol fără să aibă nevoie de cai, catapulte, sisteme de funii și scripeți, în fine, fără un sistem ajutător. În anii care au urmat, Traian Vuia și-a perfecționat invenția și a construit chiar și două elicoptere rudimentare.

Cât despre cunoștiințele sale juridice, ei bine, acestea au folosit din plin României. Aflat la Paris, Vuia a militat pentru unirea Transilvaniei cu Patria Mamă. Mai mult, Traian Vuia a fost președintele Comitetului Național al Românilor din Transilvania și Bucovina. Organizație tipărea publicația “La Transylvanie”, prin intermediul căreia opinia publică occidentală a aflat situația românilor din teritoriile Austro-Ungare.

Traian Vuia și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Franța și s-a întors în România pentru perioade destul de scurte. Ultima oară, s-a întâmplat pe când avea 78 de ani și știa că nu mai are mult de trăit. S-a stins în septembrie 1950 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București.