Topul Indicelui European de Medicină Personalizată: România ocupă poziția 32 din 34 de țări

România ocupă poziția 32 din 34 de țări europene, în cadrul Indicelui European de Medicina Personalizată, o analiză în premieră a sistemelor de sănătate.

Studiul este realizat de către FutureProofing Healthcare, o inițiativă sprijinită de Roche și creată de experți independenți în sisteme de sănătate, cu scopul de a facilita discuții și proiecte necesare pentru a pregăti sistemele de sănătate publice din Europa pentru provocările medicinei personalizate.

Indicele European de Medicina Personalizată este compus din 20 de caracteristici ale sistemelor de sănătate din țările comparate, împărțite pe patru piloni (infrastructura digitală din sănătate, servicii medicale, acces la tratament și tehnologii digitale, nivelul de pregatire al sistemului de sănătate pentru medicina personalizată), care evaluează progresul acestor sisteme către medicina personalizată, digitală și bazată pe utilizarea la scară largă a datelor.

Aceste caracteristici au fost agreate de către un panel de experți pe baza unor exemple de politici publice care pot oferi sistemelor de sănătate din Europa un cadru funcțional bazat pe medicina personalizată.

“Redefinirea sistemului de sănătate cu ajutorul unor abordări de medicină personalizată, precum folosirea la scară largă a soluțiilor digitale, dezvoltarea dosarelor electronice și a registrelor electronice de pacienți, sau alte modalități de a beneficia de puterea datelor are potențialul de a oferi rezultate medicale mai bune pentru pacienți cu costuri sustenabile pentru societate.

Este însă nevoie în primul rând de o decizie politică pe termen lung și de colaborarea tuturor actorilor, iar datele prezentate în acest index pot facilita o astfel de discuție largă, cu toate părțile implicate în sistemul de sănătate”, a declarat Dr. Marius Geantă,  preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.

Printre problemele identificate pentru România în acest studiu se numără lipsa accesului la date, investițiile scăzute în cercetare şi dezvoltare medicală precum şi infrastructura digitală precară. Pentru a remedia aceste deficienţe, autorii studiului propun politici care ar facilita folosirea datelor pentru cercetare în medicină, creşterea investiţiilor pentru cercetare în medicină personalizată şi tehnologii de monitorizare la distanţă de tip telemedicină, precum și proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii digitale din sectorul de sănătate.

“Sistemele de sănătate din Europa se află sub presiunea crescândă de a oferi mai multe servicii cu mai puține costuri. În acest context, abordările de medicină personalizată şi tehnologiile digitale pot oferi soluții care să reducă decalajele semnalate în acest studiu prin eficientizarea alocării resurselor.

O serie de paşi în această direcţie pot fi implementarea pe scară largă a testelor genomice, în parteneriat cu industria farmaceutică şi digitalizarea registrelor de pacienţi şi a întregii infrastructuri de date din sectorul de sănătate”, a adăugat Dr. Michael Schenker, medic primar oncologie medicală, Centrul de Oncologie Sf. Nectarie, Craiova.

Scopul acestui index este de a oferi decidenților şi părţilor implicate în realizarea şi implementarea politicilor publice de sănătate o mai bună înțelegere asupra punctelor tari/slabe ale respectivelor sisteme.

Cu ajutorul comparațiilor între țări, se pot identifica mai bine zonele unde se pot aduce îmbunătățiri, astfel încât sistemele de sănătate publice să fie mai aproape de implementarea unei viziuni comune de medicină personalizată.

Indicele este disponibil public pe site-ul FutureProofing Healthcare, iar profilul României este disponibil aici.