O nouă taxă introdusă în proiectul de buget – adoptat aseară de Parlament – atrage criticile primarilor din regiunile dezvoltate din țară. Oficialii îi spun taxă de solidaritate, opoziția o numește taxă pe hărnicie. Primăriile care colectează sume mari din impozitul pe salariu vor plăti 15 procente la bugetul de stat care va ajuta apoi primăriile mai mici să se dezvolte.
Timișoara, Dominic Fritz: „Timișoara deja este solidară, deja 37% din impozitul pe venit muncit de timișoreni ajunge în bugetul de stat”
La Timișoara, de exemplu, doar din această taxă primăria va pierde peste 10 milioane de euro, spune edilul Dominic Fritz.
„Timișoara deja este solidară, deja 37% din impozitul pe venit muncit de timișoreni ajunge în bugetul de stat. Trebuie să stimulăm performanță, trebuie să stimulăm orașele care reușesc să facă o politică economică sănătoasă. Și da, bineînțeles că există și regiuni și orașe care au nevoie de solidaritate, dar această solidaritate trebuie să vină din alte surse și nu poate să fie o solidaritate din partea orașelor mari care au și ele nevoie de resurse de investiții”, a spus Dominic Fritz, primarul din Timișoara.
Sfântu Gheorghe, Antal Arpad: „Eu cred că era nevoie de o ajustare, de o corecție, de creare a unui fond de solidaritate. În foarte multe țări din Uniunea Europeană există acest fond de solidaritate și din câte am înțeles”
Pe de altă parte, primarul localității Sfântu Gheorghe Antal Arpad spune că era nevoie de o astfel de corecție, pe modelul altor țări din Uniunea Europeană.
„Eu cred că era nevoie de o ajustare, de o corecție, de creare a unui fond de solidaritate. În foarte multe țări din Uniunea Europeană există acest fond de solidaritate și din câte am înțeles, mai ales localitățile foarte mari și bogate, vor contribui la acest fond de solidaritate. Asta în condițiile în care cotele principale ale impozitului pe venit după salarii nu au fost modificate. Deci, practic, ceea ce noi autoritățile locale am solicitat permanent în ultima perioadă, ca 100% din impozitul pe venit pe salarii să rămână pe plan local, se va întâmpla”, a spus la Europa FM Antal Arpad, primarul localității Sfântu Gheorghe.
Arad, Călin Bibarț: „Cât din această sumă se dorește a fi luată de la noi?”
Banii luați de la primăriile mari ar trebui să ajungă în proiecte de infrastructură care să ajute comunitățile mici să atragă mai mulți investitori, crede primarul Aradului, Călin Bibarț.
„Apar întrebările. Cum vor fi re-repartizate aceste sume? Către cine și în ce condiții? Pentru că da, suntem un stat unitar și n-am avea nimic împotrivă să investească într-o autostradă care evident leagă comunitățile. Dar dacă se va duce doar spre social, doar spre cei care nu sunt atât de aplecați pentru a-și dezvolta comunitatea și a-și atrage investitori, atunci suntem într-o situație puțin neplăcută. Cât din această sumă se dorește a fi luată de la noi? Pentru că dacă se ajunge să fie foarte mare, ajungi să îți pui și tu problema: dar noi la ce ne mai străduim, să atragem cât mai mulți investitori, să avem cât mai multe locuri de muncă”, a spus primarul Călin Bibarț.
Reprezentanții Asociației Municipiilor din România vor să discute cu premierul și cu ministrul de Finanțe pentru a înțelege mecanismele noii taxări despre care nu au fost informați înainte de adoptarea în Parlament.
Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna: „Primul criteriu este alocare în funcție de numărul real al populației pe fiecare localitate în parte”
Contactat de Europa FM, ministrul de Finanțe, Tanczos Barna a explicat de ce a fost nevoie de acest nou amendament în legea bugetului de stat
„Primul criteriu este alocare în funcție de numărul real al populației pe fiecare localitate în parte. Știm foarte bine că față de datele de la INS, ultimul recensământ a constatat diferențe de peste 2 milioane de cetățeni. Ceea ce înseamnă că foarte multe localități primeau fonduri din impozitul pe salarii, pe cetățeni care figurau doar fictiv. Vorbim aici despre acele adrese unde sunt sute, poate mii de cetățeni care s-au înregistrat, s-au înscris pe adresele respective. Ei nu locuiesc acolo, nu vin la vot, nu participă nici măcar la activitatea din localitate”, a spus ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, la Europa FM.
Prin taxa de solidaritate se dă o șansă comunităților mici – care nu sunt centre comerciale, logistice sau universitare, și nici parte din proiecte mari de infrastructură – să dezvolte mai multe programe pentru comunitate
„Statul are obligația să găsească o echilibrare a resurselor pentru a oferi serviciile publice și în zonele rurale, de exemplu, mai puțin dezvoltate sau în județele care n-au aceleași atuuri din punct de vedere economic. Într-adevăr, un procent de 10% sau 15% s-a reținut din acest impozit pe salariu care revenea centrelor puternice de dezvoltare, exact pentru a alimenta solidaritatea și echitatea la nivel național, dar și în aceste condiții, acele municipii, orașe sau comune despre care vorbiți dumneavoastră au creșteri uriașe de venituri față de 2024”, a mai spus ministrul de Finanțe la Europa FM.
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025: Taxa pe hărnicie
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025 – adoptat de Parlament – arată în Articolul 6, punctul b că „63% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit. În cazul în care media pe locuitor, calculată la nivelul fiecărui municipiu, oraș sau comună, după caz, ca raport între suma corespunzătoare cotei prevăzută la prezentul alineat și numărul de locuitori, este mai mare de 2.000 lei/locuitor/an în cazul municipiilor și respectiv 1.500 lei/locuitor/an în cazul orașelor și comunelor, la diferența rezultată între suma aferentă cotei de 63% și cea calculată prin înmulțirea numărului de locuitori cu media per locuitor corespunzătoare tipului unității administrativ-teritoriale se aplică o reținere de 15% în cazul municipiilor și 10% în cazul orașelor și comunelor.
În baza reținerilor de 15%, respectiv 10%, prevăzute la prezentul alineat, se calculează coeficienți de corecție care se utilizează lunar la determinarea sumelor aferente cotelor cuvenite unităților administrativ-teritoriale respective și care se aprobă prin ordin al viceprim-ministrului, ministrului finanțelor, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Reținerile astfel aplicate sunt venituri definitive ale bugetului de stat”.
- Autori: Ciprian Boițiu, Laura Dori
Sursa foto: Shutterstock
