Statistică alarmantă: Unul din trei minori care au sunat la telefonul copilului anul trecut, s-a plâns că este agresat, intimidat sau hărţuit de alţi elevi
Fenomenul numit ″bullying″ este în creştere, susţin şi organizaţiile non-guvernamentale, care au numărat peste 4300 de cazuri raportate.
Principalele motive pentru care copiii spun că sunt hartuiţi, intimidaţi ori umiliţi sunt aspectul fizic şi statutul social.
Cătălina Surcel, director Telefonul Copilului: “Grupa de vârstă cel mai des întâlnită în rândul victimelor este 10-15 ani.
În aproape 65% dintre situaţii, copiii au semnalat faptul că sunt expuşi mai multor forme de bullying în acelaşi timp: asta înseamnă că un copil a fost abuzat şi fizic, şi verbal şi relaţional şi în mediul online. Practic, abuzul l-a urmărit 24 de ore din 24.”
România este pe locul al treilea din 42 de țări din Europa în privinţa acestui fenomen violent. Unul din 4 copii era umilit în mod repetat la şcoală, în faţa colegilor, iar 1 din 6 era bătut, potrivit unui raport din 2016. 7 din 10 declarau atunci că au fost martori ai unei situaţii de bullying la şcoală.
Ce spune Ministerul Educaţiei?
Liliana Preoteasa, consiliera ministrului Valentin Popa: “Nu cred că avem o raportare separată pe bullying, pentru că nici definiția nu e foarte clară, nu e bine identificat ce din violenţă înseamnă bullying. În 2013-2014, s-au înregistrat 22 de mii de cazuri de violenţă în şcoli, în anul şcolar 2017-2018 până acum 6.900. Pare a fi o scădere interesantă.”
Cifrele se bat cap în cap cu cele ale ONG-urilor. Mai grav este că de 3 ani zace în Parlament un proiect de lege care ar trebui măcar să definească bullyingul ca formă de violenţă. Nu este însă prioritatea aleşilor, se pare.
