Sesizări referitoare la legea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, în analiza CCR

Curtea Constituţională a României discută, miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis, a PNL şi a USR şi PMP la legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

Preşedintele Klaus Iohannis susţine în sesizarea sa că legea încalcă mai multe articole din Constituţie şi cere să fie declarată neconstituţională în ansamblul său, notează Agerpres.

“Instituind prin lege înfiinţarea FSDI, Parlamentul a nesocotit dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie în componenţa sa referitoare la separaţia puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ţine de competenţa de reglementare a autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu de natură să antreneze – conform jurisprudenţei instanţei constituţionale – neconstituţionalitatea legii în ansamblul său”, se arată în sesizarea şefului statului.

Preşedintele Klaus Iohannis mai susţine că, prin obiect, scop, strategia investiţională, modul de selectare a conducerii şi modalitatea de înstrăinare a acţiunilor sau activelor din proprietatea FSDI, legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Şeful statului consideră că astfel FSDI va funcţiona fără să se supună vreunei norme prudenţiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau de alt for statal care să-i controleze soliditatea, deşi patrimoniul său va include societăţi de interes strategic.

Preşedintele mai arată că soluţia legislativă privind capitalul social al FSDI în valoare de 9.000.000.000 lei şi includerea în cadrul Fondului a unor companii ce în ultimii ani au înregistrat pierderi (de exemplu: CFR, Poşta Română, CE Oltenia) este de natură să afecteze interesul naţional în activitatea economică.

Liberalii au sesizat CCR cu privire la legea privind înfiinţarea FSDI, sesizarea fiind semnată de 66 de deputaţi. Ei reclamă, printre altele, încălcarea principiului bicameralismului şi încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor.

USR anunţa pe 15 iunie că a contestat la Curtea Constituţională această lege.

Primul motiv de neconstituţionalitate invocat de USR este că se încalcă atribuţiile Parlamentului prevăzute în Constituţie, deoarece înfiinţarea operatorilor economici nu poate fi realizată prin lege de către Parlament, ci de către Guvern. Un alt motiv de neconstituţionalitate este acela că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, forma adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, fiind substanţial diferită de cea adoptată de Senat.

Contestaţia a fost semnată de 27 de deputaţi ai USR, 12 deputaţi de la PMP şi 12 parlamentari neafiliaţi.