Confidenţialitate

Schimb nou de replici între Madrid și Barcelona

Vicepremierul Spaniei, Soraya Saenz de Santamaria i-a răspuns în urmă cu puțin timp liderului catalan, Carles Puigdemont care ceruse dimineață Madridului începerea unui dialog.

Guvernul Spaniei a extins până joi ultimatumul acordat șefului Guvernului Cataloniei pentru a clarifica situația privind intenția de a se desprinde de țară.

Noul schimb de replici între Madrid și Barcelona prelungește starea de confuzie, însă vicepremierul Guvernului spaniol lasă să se înțeleagă că o negociere prinvind independența Cataluniei este în continuare, exclusă.

„Mi-ar plăcea să îi aduc aminte domnului Puigdemont ceea ce premierul i-a scris foarte clar. Articolul 155 din Constituție nu este pentru a suspenda guvernul, ci pentru ca acesta să își desfășoare activitatea legal, atât din punct de vedere constitutional, cât și al statutului de regiune autonoma. Primul lucru pe care l-a facut domnul Puigdemont împreună cu partenerii săi a fost să încalce statutul de autonomie”, a spus vicepremierul Spaniei.

Soraya Saenz de Santamaria a adăugat faptul că „În primul rând  căutăm să readucem legalitatea, respectul față de drepturile tuturor, față de opoziție în parlamentul regional și exercitarea autonomiei regionale conform constituției și statutului regional catalan”.

Dimineață, premierul Cataluniei, Carlos Puigdemont a cerut începerea unui dialog cu Guvernul de Madrid, dialog care să înceapă cu o întâlnire cu șeful Executivului, Mariano Rajoy și „oprirea represiunii împotriva poporului si a guvernului din Catalonia’’.

(Răspunsul vicepremierului Spaniei, Soraya Saenz de Santamaria:

„Când, în 10 octombrie, am ascultat cererea a numeroase personalităţi şi insititutii internaţionale, spaniole şi catalane, v-am propus o oferta sinceră de dialog. Nu am făcut-o ca o demonstraţie de slăbiciune, ci ca o propunere onestă pentru a găsi o soluţie între statul spaniol şi Catalonia, care este blocată de mulţi ani.
Duminică, 1 octombrie, în timpul unei acţiuni violente a poliţiei, denunţată de cele mai prestigioase organisme internaţionale, peste 2 milioane de catalani au dat parlamentului regional mandatul de a declara independenţa. La rezultatele acestui referendum trebuie să le adăugăm pe cele ale ultimelor alegeri pentru parlamentului catalan, unde o majoritate clară, 47,7 %, a votat forţele pro-independenţa, şi unde forţele explicit contrare au obţinut 39,1%.
De asemenea, este necesar să amintesc că 80% dintre cetăţeni manifestă în mod repetat voinţă de a-şi decide viitorul politic votând într-un referendum acordat. Acceptarea realităţii este calea pentru rezolvarea problemelor.
Prioritatea guvernului meu este să caute intens calea dialogului. Vrem să vorbim, cum fac democraţiile consolidate, despre problema pe care o propune majoritatea poporului catalan care doreşte să pornească la drum că ţară independenţa în cadrul european.
Suspendarea mandatului politic încredinţat de rezultatele de la urne din 1 octombrie demonstrează voinţă noastră fermă de a găsit soluţia şi nu confruntarea.
Intenţia noastră este să parcurgem acest drum potrivit unui acord, atât că timp, cât şi că modalitate. Pentru toate acestea, în următoarele două luni, principalul nostru obiectiv este să va poftim la dialog şi că toate acele instituţii şi personalităţi internaţionale, spaniole şi catalane care şi-au exprimat dorinţa de a deschide un drum al negocierii să aibă o oportunitate să îl exploreze.
Vom verifică, în acest fel, angajamentul fiecărei părţi de a găsi o soluţie acordată.
Având în vedere cele mai sus expuse, va transmit două solicitări:
Prima, să se rectifice represiunea împotriva poporului şi a guvernului din Catalonia. Chiar astăzi sunt citaţi că acuzaţi la Audienţă Naţională doi dintre liderii societăţii civile catalane care au impulsionat manifestaţiile pacifice ale milioanelor de persoane din anul 2010 încoace. De asemenea, este citat, la acelaşi tribunal, şeful poliţiei catalane, una din structurile poliţieneşti cu prestigiu în Europa şi care îşi îndeplineşte misiunea riguros şi garantat.
În privinţa represiunilor, suferim, între altele, încălcarea drepturilor fundamentale, intervenirea şi îngheţarea conturilor bancare care împiedică să ne îndeplinim obligaţiilor faţă de persoanele aflate în nevoie, cenzură internetului şi a presei, violarea secretului poştal, arestarea funcţionarilor publici, violenţă brutală a poliţiei exercitată asupra populaţiei civile în 1 octombrie.
Porpunerea noastră de dialog este sinceră, deşi s-au întâmplat toate acestea, dar, în mod logic, este incompatibilă cu ambianţa actuală de represiune crescândă şi ameninţări.
A doua solicitare este să concretizăm, cât mai repede, o întâlnire care să ne permită primele acorduri. Să nu lăsăm că situaţia să se deterioreze şi mai multe. Cu bunăvoinţa, recunoscând problema şi abordând-o direct, sunt sigur că putem să găsim drumul spre o soluţie.”)