Rusia va considera ţinte toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale NATO

Mihail Vanin a ameninţat că navele militare daneze riscă să fie atacate dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă. Ministrul de externe din Danemarca, Martin Lidegaard, a calificat drept ‘inacceptabile’ astfel de declarații.

‘S-a depăşit limita’, a spus diplomatul danez, căruia i s-a alăturat ambasadorul Statelor Unite la Copenhaga – astfel de afirmații nu inspiră încredere, a declarat el. Danemarca a acceptat în vara anului trecut să participe cu cel puţin o fregată la sistemul antirachetă NATO din Europa. Acesta va include instalații navale și elemente terestre, staţionate în România şi Polonia. Porțiunea din România a scutului antirachetă va fi instalată la Deveselu, în județul Olt.

Serghei Riabkov, adjunctul ministrului de Externe al Rusiei, spunea acum două săptămîni că sistemul antirachetă ar reprezenta o încălcare a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare, semnat în 1987 între Statele Unite și Uniunea Sovietică. Cele două părți se obligau să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune între 500 şi 5 mii 500 de kilometri. Preşedinţia Statelor Unite a răspuns că sistemele instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei.

Ele ar avea rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul. Statul român a permis armatei americane să folosească și baza aeriana de la Mihail Kogălniceanu și portul Constanța pentru tranzitul trupelor și al materialelor de război folosite în Afganistan.