Românii cuceresc Oscarul. De la inovații tehnice la triumfuri artistice în 2026
Sursa foto: The Academy
De la contribuții tehnice revoluționare la victorii artistice de referință, românii au marcat istoria Premiilor Oscar, cu un apogeu la gala din martie 2026 – iată un tur al celor mai importante momente.
Prezența românească la Hollywood a evoluat spectaculos, punând România pe harta cinemagrafului mondial.
Succese recente
Natalie Musteață, regizoare de origine română, a câștigat în 2026 Oscarul la Cel mai bun scurtmetraj live-action pentru „Two People Exchanging Saliva” – un moment istoric cu egalitate de voturi alături de „The Singers”. Formată la New York, vine dintr-o familie de artiști și disidenți români. Filmul ei, o explorare intimă a relațiilor umane sub presiune, a fost produs cu un buget modest, dar a captivat Academia prin originalitate și impact emoțional, fiind elogiat în festivaluri ca Sundance și Cannes.
Nominalizări românești majore
„Colectiv” (2021, r. Alexander Nanau) a fost primul film românesc nominalizat vreodată, la două categorii: Cel mai bun documentar și Cel mai bun lungmetraj internațional. „După dealuri” (2013, r. Cristian Mungiu) a ajuns pe shortlist-ul filmelor străine, la un pas de nominalizare oficială.
Contribuții tehnice esențiale
Românii au excelat și în culise:
- Radu Corlan și Petru Pop au primit Oscarul tehnic (2012) pentru camerele Phantom ultra-rapide, folosite în hituri ca Inception;
- Zsuzsa Mihalek a câștigat în 2024 la scenografie pentru „Poor Things”;
- Nathan Juran (născut în Gura Humorului) – Oscar la scenografie în 1942 pentru „How Green Was My Valley”;
- Andre R. Guttfreund (origini românești) – Oscar la scurtmetraj în 1977 pentru „In the Region of Ice”.
Membri AMPAS din România
România are azi votanți în Academie: Alexander Nanau, Cristian Mungiu (regizori), Dana Bunescu (editor), Anca Damian (animație), Domnica Cîrciumaru (casting).
