România va putea deschide un proces împotriva UE dacă nu va fi primită în Schengen. Tomac: „Poate începe destul de rapid” | AUDIO

Indiferent de opoziția încă prezentă a Austriei ca România să intre de la 1 ianuarie, în Schengen, decizia aderării țării noastre, a Bulgariei și Croației va fi supusă joi la vot. Comisarul pentru Afaceri Interne al Uniunii, Ylva Johansson, a declarat că cele trei țări au indeplinit toate cerințele legale, așa că ambsadorii Uniunii vor trebui să decidă joi, prin vot, dacă România, Bulgaria și Croația intră sau nu acum în Schengen.

Pentru a fi primită în Schengen, România are nevoie, joi, de unanimitate la votul ambasadorilor statelor membre. Austria se poate însă și abține de la vot, iar asta ar fi util.

Surse politice au declarat pentru Europa FM că în weekend, la Atena, președintele Klaus Iohannis a discutat față în față cu cancelarul de la Viena pentru a-l convinge ca țara sa să nu se mai opună intrării României în Schengen acum.

Dacă Viena se va opune totuși, mai mulți europarlamentari cred că România va trebui să deschidă imediat un proces împotriva Uniunii Europene, la Curtea de Justiție a blocului comunitar.

Printre ei și Eugen Tomac:

„Un proces poate începe destul de rapid având în vedere contextul pentru că se întrunesc elementele care stau la baza inițierii unui asemenea demers în justiția Uniunii Europene având în vedere că nu există niciun argument care să izvorască din regulamentul privind gestionarea frontierei Uniunii Europene, ci pur și simplu o decizie politică arbitrară discriminatorie la adresa statului nostru. Evident, după ce se publică în Monitorul Oficial al Uniunii Europene această decizie pe care va trebui s-o ia Consiliul de Justiției și Afaceri Interne al Uniunii Europene.”

Dacă în privința aderării Croației la Spațiul Schengen nu există rezerve, intrarea României și a Bulgariei pare că are legătură cu teama de un nou val masiv de imigranță.

Potrivit datelor oficiale ale Înaltului Comisariat ONU pentru refugiați, numai în acest an, până la 27 noiembrie, au intrat în Grecia aproape 16.000 de migranți, ilegal, adică aproape câți au ajuns în 2020 și 2021 la un loc.

Dar se estimează că în Grecia încă sunt un milion de migranți, care au tot venit de la criza din 2015, iar teama este că odată ce între Bulgaria, România și Ungaria vor dispărea controalele la granițe, în centrul continentului vor ajunge mase mari de oameni din afara Uniunii.

Agenția pentru Azil a Uniunii arată că în septembrie, s-au înregistrat 98.000 de cereri de azil, iar peste jumătate de million de cereri sunt în așteptare.

Comisarul pentru Afaceri Interne al Uniunii, Ylva Johansson, a prezentat un plan de acțiuni menit să limiteze intrările ilegale în Uniune, care au atins în acest an un nou record din 2015.

Planul, care prevede printre altele deplasarea de ofițeri ai Uniunii în Macedonia de Nord și Serbia, va fi discutat marți la Tirana, în Albania, unde are loc summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest. Va merge la reuniune și președintele Klaus Iohannis.

Odată aplicat acest plan, care mai prevede o luptă mai eficientă cu rețelele de traficanți de migranți, Uniunea speră să reducă și presiunea pe liderii politici care se opun extinderii Schengen.

Dar în joc mai sunt și altori din afara Uniunii, precum Turcia.

Vicepreședintele Comisiei, Margaritis Schinas, a declarat că Ankara trebuie să se achite de obligațiile din înțelegerea cu Uniunea în cee ace privește controlul la granițele cu Cipru, Grecia și Bulgaria.

Vă reamintim, după criza din 2015, Uniunea a decis să aloce peste 6 miliarde de euro Turciei pentru a ajuta la controlarea maselor mari de migranți aflați pe teritoriul sau, mai ales din Siria.

Citește și: Ministrul de Interne al Austriei: “Aderarea Croației la Schengen are sens. A României și Bulgariei – nu”